UN GÂND BUN PENTRU CEI RĂI! – Ghiță Ignat

JILAVA-01Am avut șansa, de curând, să petrec aproape o zi întreagă în incinta cunoscutului penitenciar Jilava. S-a întâmplat acest lucru cu ocazia festivalului anual pe care acest penitenciar îl organizează, și anume Inter Fest 2018. Am ajuns acolo la invitația Asociației Zacheu, din București, care ajută în mod voluntar deținuții, prin diferite programe în colaborare cu autoritățile, de aproximativ 25 de ani. Am fost contactat de dumnealor și m-am bucurat să fiu invitat și să pot lua parte la acest eveniment.

Lucruri pe care nu le-am mai văzut în niciun alt penitenciar am avut ocazia să le văd aici: competiții sportive (fotbal, șah, atletism) la care participau deținuți din peste 20 de penitenciare, coruri formate din deținuți au cântat precum profesioniștii în domeniu, târguri cu obiecte artizanale construite tot de către deținuți, o expoziție de fotografii cu imagini de prin toate pușcăriile din România, invitați de seamă din diferite structuri ale statului, precum și multe ONG-uri; o atmosferă de sărbătoare plăcută atât pentru cei invitați, cât și pentru cadre și deținuți, cel puţin asta am putut remarca în calitate de simplu vizitator.

A fost invitată și presa și cred că este bine, pentru ca oamenii să poată vedea dincolo de zidurile pușcăriilor. S-a discutat acolo despre multe aspecte ce privesc viaţa celor încarcerați, dar în principal s-a dezbătut subiectul reintegrării în societate a omului care pleacă din penitenciar după mulţi ani de zile petrecuți acolo. Acesta se trezește de obicei la eliberare în faţa porților închisorii care se închid în urma lui, neştiind încotro să apuce, unde va dormi în noaptea respectivă și nici când sau ce va mânca.

De ceva ani de zile, se discută în spațiul public despre condițiile groaznice în care trăiesc deținuții din România și se pare că ori nu se dorește a se face mare lucru în această direcție, ori se face însă într-un ritm scăzut. Pe de altă parte pentru a putea schimba aceste condiții este nevoie, pe lângă bani și dorință, și de un anumit număr de ani. Va dura până când condițiile din pușcăriile noastre vor fi precum cele din vest sau cel puţin asemănătoare. De ce este necesară schimbarea condițiilor de trai ale unor oameni care sunt închiși pentru fărădelegi comise împotriva societății? Chiar… pentru ce s-ar obosii societatea să investească bani și timp în îmbunătățirea condițiilor de trai ale unor condamnați? Răspunsul este unul simplu: pentru ca deținutul sau condamnatul, odată ce a terminat pedeapsa și este eliberat, să nu recidiveze. Ce înseamnă asta? Adică în momentul în care ajunge în libertate, după ce și-a executat pedeapsa, să nu mai comită altă infracțiune, adică să nu se întoarcă din nou la vechile obiceiuri.

În România rata recidivei este de 75%, adică 75 de deținuți din 100 se întorc din nou după gratii după ce sunt eliberați. „Foarte bine”, ar putea spune cineva, „acolo le este locul!”. Și este drept, însă în toată această nepăsare, dacă o pot numi aşa, există un pericol, acela că oricare dintre cetățenii normali ai societății pot cădea victime ale acestor oameni. S-ar putea să te trezești într-o noapte cu un hoţ în casă, sau fără portofel după ce ai fost la piață, sau fără casetofonul din mașină sau după caz fără oglinzile retrovizoare ale mașinii și să te întrebi cum a fost posibil. Aceste lucruri se întâmplă, și din nefericire se vor întâmpla mereu, însă putem să facem ceva, iar acest ceva este să ne implicăm cu toții în a-i ajuta pe cei care ies din pușcării să revină la o viaţă normală. Am petrecut câțiva ani de zile printre deținuți, eu însumi fiind unul dintre ei, și pot spune cu toată sinceritatea că sunt unii care probabil nu se vor schimba niciodată și nu sunt puţini aceștia, însă într-un număr mai mare decât cei dintâi i-am întâlnit pe cei care își doresc schimbare, care își doresc o altfel de viaţă, care își doresc ca după ce au fost eliberați să aibă un loc de muncă, să poată închiria o garsonieră, să poată să-şi procure singuri mâncarea, hainele și toate cele de trebuință traiului normal. Am întâlnit astfel de oameni și sunt mulţi, însă cu tristețe spun că nu sunt mulţi aceia dintre ei care reușesc să își vadă visul împlinit. Pentru unii care petrec ani grei după gratii o viaţă normală este un vis.

Am cunoscut un deținut care într-o perioadă relativ scurtă, cred că aproximativ doi ani, intrase și ieșise din închisoare de vreo trei ori. L-am întrebat cu nedumerire: „Mă, omule, ție nu-ți priește aerul din libertate sau care e problema de mereu revii la pușcărie? Răspunsul lui a fost unul care m-a făcut să mă gândesc de două ori înainte să judec, mi-a zis că provine dintr-o familie cu probleme și că mai toată tinerețea și-a petrecut-o după gratii. Mi-a mai zis că atunci când iese pe porțile penitenciarului nu este nimeni care să îl aștepte, nu are un loc unde să doarmă, iar despre mâncare nu poate fi vorba. A încercat de multe ori să evite reîntoarcerea în pușcărie, dar fără succes. Îmi povestea că după 3 zile de stat nemâncat îl rodea stomacul aşa tare că a spart geamul primului magazin în care a văzut salam în vitrină, iar pentru patru batoane de salam și câteva pâini sa întors după gratii, de data aceasta pentru mai mulţi ani. Mi-a zis că în pușcărie, de bine, de rău, în fiecare zi primește o pâine, o ciorbă, o mâncărică și are și un pat unde să doarmă, astfel problemele existențiale îi sunt rezolvate și că oarecum niciodată nimeni nu-i va oferi o mână întinsă. I-am sugerat să nu zică niciodată  niciodată”, pentru că nu poți ști ce are în plan Dumnezeu pentru fiecare dintre noi. Motivația principală a societății… continuare articol

Ronald Reagan, un creștin autentic! Dumnezeu i-a facut parte de o vindecare miraculoasa!!

Official_Portrait_of_President_Reagan_1981

Sursa foto: WIKIPEDIA

Nu numai ca a fost președintele USA, dar bineînțeles, ca orice președinte al unei tari ca America, automat a beneficiat și de statutul de ,,lider mondial’’, ba mai mult a fost declarat și cel mai performant și bun președinte american al secolului -xx-

Cu toate acestea, nu s-a sfiit sa vorbească și sa declare public credința lui in Dumnezeu .

O scrisoare adresata socrului sau in urma cu peste 35 ani, ne comfirma faptul ca, fostul presedinte american a fost un creștin veritabil și nu a folosit religia doar pentru a-si atinge scopurile personale, cum fac cei mai mulți politicieni ai timpurilor noastre. El a cunoscut si beneficiat de o vindecare miraculoasa, lucru care l-a facut pe neegalatul om de stat sa incerce sa incurajeze la randul lui pe socrul sau care era foarte bolnav, cu toate ca era medic de profesie. Mai mult de atat, incerca sa-l convinga pe acest om necredincios, de faptul ca acest mare Dumnezeu, a trimis pe planeta noastra pe Fiul sau, pentru a ne da dreptul la Imparatia LUI. Cred ca aceasta scrisoare va ajuta pe multi dintre cei care o vor citi, sa se increada in Dumnezeu, care este acelasi ieri, astazi si-n veci!
Mai jos aveti tradusa in limba romana, aceasta scrisoare. Va las s-o cititi personal.

Cu dragoste,
mike olari



7 August 1982

Draga Loyal,

Sper ca ma vei ierta pentru asta, dar am dorit sa iti scriu inca de cand am vorbit la telefon. Stiu presiunea sub care te afli si cred cu toata inima mea ca este ajutor pentru asta.

In primul rand vreau sa iti spun de o experienta personala pe care am tinut-o numai pentru mine, mult timp. In timpul primului meu an ca si guvernator, vei gasi situatia pe care am intalnit-o in California, la fel de rea ca si in Washington. Parea ca problemele sunt interminabile si fara rezolvare. Apoi, am descoperit ca am ulcer. In toti acei ani de la Warner Bros. nimeni nu a putut sa imi dea un ulcer si m-am simtit rusinat ca si cum ar fi fost un semn de slabiciune. John Sharp mi-a prescris Malox si am trait cu o durere constanta care varia de la discomfort pana la atacuri foarte dureroase.

Situatia asta a continuat cateva luni. Aveam o sticluta de Malox in biroul meu, una in servieta si desigur si acasa. Apoi m-am trezit intr-o dimineata, m-am dus la baie sa iau sticla ca de obicei si s-a intamplat ceva. Am stiut ca nu mai am nevoie de ea. M-am pus sa dorm cu aceeasi durere, seara trecuta, dar am stiut ca in acea dimineata am fost vindecat. Am pus sticla de Malox inapoi in dulap.

In acea dimineata cand am ajus la birou, Helene mi-a adus corespondenta. Prima scrisoare pe care am deschis-o era de la o doamna, o straina, din partea de Sud a statului. Imi scrisese ca sa imi spuna ca era parte dintr-un grup care se intalnea zilnic sa se roage pentru mine. Crezi sau nu, a doua scrisoare a fost de la un barbat, tot un strain, din cealalta parte a statului, care imi spunea ca si el este dintr-un grup care se intalnea saptamanal sa se roage pentru mine! Intr-o ora, un tanar din staff a venit in biroul meu cu o problema de rutina. Cand s-a intors sa plece, s-a oprit la usa si a spus: “Domnule guvernator, m-am gandit ca poate vreti sa stiti, unuii dintre noi din staff, venim aici foarte devreme ca sa ne rugam pentru dumneavoastra.”

Coincidenta? Nu prea cred. Peste vreo doua saptamani, eu si Nancy am mers in Los Angeles la o verificare anuala. John Sharpe, putin ravasit, mi-a spus ca nu mai am ulcer adaugand ca nu este nici macar vreun semn ca as fi avut vreodata. Nu i-am spus niciodata de acea zi speciala din Sacramento.

Este un cuvant in Biblie, “Unde doi sau trei sunt adunati in Numele Meu, sunt si Eu acolo”

Loyal, stiu ce simti, stiu ca este indoiala, dar pot sa mai insist putin? Cu vreo 700 de ani inainte de nasterea lui Cristos, profetii iudei au prezis depsre venirea lui Mesia. Au spus ca se va naste intr-un loc saracacios, se va numi Fiul lui Dumnezeu si va fi ucis pentru asta. In totalitate, sunt 123 de profetii specifice despre viata Lui, care s-au adeverit in totalitate. Crucificarea nu era cunoscuta in acea vreme, cu toatea astea au profetit ca va fi atarnat pe o cruce de lemn. Si o alta profetie a fost ca se va naste dintr-o fecioara.

Acum stiu ca probabil este foarte greu pentru tine ca si doctor ca sa accepti asta. Singurul raspuns care poate fi dat este – o minune. Dar Loyal, nu gasesc asta ca fiind o mare minune precum este istoria vietii Lui. Chiar daca era cine spunea El ca e, sau fie ca era cel mai mare inselator si sarlatan care a trait. Dar oare putea un mincinos si sarlatan sa indure o asa moarte, cand tot ce trebuia sa faca pentru a se salva, era doar sa recunoasca ca mințea?

Minunea este ca un tanar de 30 de ani fara recomandari ca ar fi fost un carturar sau un preot, a inceput sa predice pe la colturile strazilor. Nu avea nimic, decat hainele de pe El, si nu a calatorit mai departe din afara unui cerc de 150 de km. A facut asta doar 3 ani si apoi a fost executat ca un criminal ordinar.

Dar timp de 2000 de ani a avut un impact asupra lumii asa cum au avut toti invatatorii, savantii, imparatii, generalii si amiralii, toti la un loc.

Apostolul Ioan a spus “Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, incat a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede in El, sa nu piara ci sa aibe viata vesnica”. Am primit promisiunea ca tot ceea ce trebuie sa facem atunci cand nu mai avem nicio varianta, este sa cerem ajutor lui Dumnezeu in numele lui Cristos, si ca daca am ajuns la sfarsitul puterilor si abilitatilor noastre, tot putem primi acel ajutor. Trebuie doar sa avem credinta deplina in infinita Lui bunatate si indurare.

Loyal, tu si Edith ati avut o dragoste minunata – mult mai mult decat au cunoscut altii. Acea dragoste nu se va termina cu sfarsitul acestei vieti. Avem promisiunea ca aceasta este doar o parte a vietii si ca o viata mai mareata, o glorie mai mareata, ne asteapta. Va asteapta pe voi impreuna intr-o zi si tot ce trebuie sa faci, este sa crezi si sa ii spui lui Dumnezeu ca te lasi in mainile Lui.

Cu dragoste,

Ronnie.

Link-ul cu scrisoarea in limba engleza este aici: https://www.washingtonpost.com/news/opinions/wp/2018/09/14/ronald-reagans-letter-to-his-dying-father-in-law-annotated/?noredirect=on&utm_term=.3459df1c5512

Ghiță Ignat, liber după 3 ani de detenție!

M-am gândit mult la cum să încep a scrie acestă scrisoare, ținând cont că este prima pe care o scriu dintr-un cu totul alt loc decât un penitenciar. Nu am găsit un fel mai deosebit de a începe aceste rânduri decât să spun ca Dumnezeu să vă binecuvânteze pe toți cu sănătate, cu răbdare și mai ales cu biruința în tot ceea ce aveți de făcut după voia Lui.
De câteva săptămâni prin îndurarea lui Dumnezeu sunt un om liber, am fost eliberat din penitenciarul din Anglia apoi urcat într-un avion și trimis acasă.

Pare simplu la prima vedere, însă momentul în care se deschid ușile pușcăriei pentru a te lăsa să pleci este unic. O combinație de bucurie cu o stare de nerăbdare, apoi odată ce s-a întâmplat și s-a deschis gândul îți este doar la cei dragi, la cei iubiți! Ce bine e să ai acei câțiva dragi, iubiți care să știi că te așteaptă. Spun că e bine pentru că din discuțiile

blog 2
cu sute de deținuți, în toți acești ani, am aflat că cei mai mulți dintre ei nu mai au pe nimeni drag care să-i aștepte… trist!

Trist, dar adevărat, am aflat însă că mai toate rupturile în familiile celor care ajung după gratii sunt provocate tocmai de aceștia. Omul ajuns acolo, simte că lucrurile i-au scăpat de sub control, iar cei mai mulți încercă să țină acest control pe care nu-l mai au asupra familiei prin telefonul de pe peretele închisorii sau prin scrisori. Este greu spre imposibil să controlezi lucruri asupra cărora nu mai poți avea control, dacă odată ca și cap de familie trebuia să știi tot ce mișcă în casă, ce fac copiii, ce face soția, ce fac ceilalți dragi, odată ajuns în închisoare nu mai poți face acest lucru, iar asta îi mănâncă de vii pe unii.

Trebuie să mărturisesc că Dumnezeu m-a binecuvântat să am o mare libertate cu privire la acest lucru. Când am plecat din casă, în ziua când am fost încarcerat, m-am plecat pe genunchi și L-am rugat pe Dumnezeu să meargă atât cu mine acolo, cât să și rămână cu soția și copilașii acasă. În bunătatea Lui, așa a făcut, iar tot acest timp Domnul a fost cu mine după gratii și a fost acasă cu Adriana și cei mici.

Inima nu mi-a fost deloc îngreuiată cu niciun sentiment de neputință sau frustrare, știind că Dumnezeu a rămas în control în casa mea. Frustrarea și grijile pot îmbolnăvi un om, îl pot transforma din om în neom. Nu am fost scutit de atacurile vrăjmașului care, bineînțeles, că a venit de multe ori să-mi spună că acasă lucrurile se complică, că familia nu este bine, că le este foarte greu și că probabil niciodată nu va mai fi ca înainte, ci totul se va schimba evident în rău.

blog 3

Nu am fost și nu voi fi singurul atacat cu astfel de gânduri… povestesc cu unii și alții de când am ieșit și aflu că și în libertate, unde ar trebui să fie totul roz, oamenii se confruntă cu tot felul de probleme și sunt zilnic asaltați la nivelul minții de vrăjmaș cu tot felul de gânduri descurajatoare. Nimic nu este nou, din Biblie aflăm că diavolul, dușmanul sufletelor noastre, a avut tupeul să-l abordeze într-un moment dificil chiar și pe Mântuitorul nostru, Domnul Iisus Hristos, propunându-I să i se închine în schimbul tuturor bogățiilor lumii acesteia. Ce a făcut Domnul Iisus? Îmi place grozav atitudinea Sa și felul autoritar în care îi răspunde diavolului: „Pleacă, Satano. Căci este scris: ‘Domnului Dumnezeului tău să te închini și numai Lui să-I slujești.” Cuvintele Mântuitorului sună așa: ESTE SCRIS. Astfel a reușit să închidă gura diavolului. Unde este scris? Ce fel de Cuvânt este acesta care este scris și poate opri orice atac al vrăjmașului de orice fel și unde se află El? Spre bucuria și ajutorul nostru, acest Cuvânt nu ne este ascuns ci circulă liber, mai liber ca niciodată, până acolo că în locuri precum pușcăriile unde până nu cu mulți ani în urmă Cuvântul era interzis cu desăvârșire, mai mult pușcăriile erau pline sub acel regim comunist cu cei care petreceau ani grei acolo din cauza credinței lor, astăzi ne putem bucura de această libertate care ne permite să avem din plin Cuvântul lui Dumnezeu, adică Biblia.

În aceasta carte, numită Biblia, STĂ SCRIS tot ceea ce avem nevoie pentru a putea lupta și birui în momentele grele, nefaste sau zdrobitoare din viețile noastre. Iisus Hristos, Domnul nostru, ne îndeamnă să folosim ceea ce stă scris în Biblie pentru a putea fi fericiți, pentru a putea fi liberi, pentru a putea avea acea biruință în lupta de zi cu zi .
Astfel, pot spune cu mâna pe inimă că în toți acești ani petrecuți după gratii am avut cel mai de nădejde prieten mereu cu mine și anume Biblia, sau Cuvântul lui Dumnezeu, nu m-am despărțit de Acesta nici chiar atunci când mi s-a cerut să las Biblia la bagaje de către unii ofițeri, așa fiind de fapt regula când ești transferat dintr-o pușcărie în alta sau dintr-o țară în alta. Așa a lucrat Dumnezeu că am găsit îngăduință la acei oameni care până la urmă, după multele mele insistențe, au zis: ok! Ține Biblia cu tine… Am văzut mâna lui Dumnezeu și în aceste întâmplări. Slăvit să fie Numele Său!

Apoi am beneficiat de un ajutor, de un mare ajutor în această perioadă, din partea fraților și surorilor care s-au rugat mult pentru mine și casa mea în tot acest timp, s-au rugat pentru noi oameni din diferite localități, biserici și chiar din mai multe țări. Am fost nespus de fericit și binecuvântat să aflu că am fost atât de mult susținuți în rugăciune. Cât de mult contează rugăciunea? Eu pot să vă răspund: ENORM DE MULT! Rugăciunea poate face oricând diferența dintre viață și moarte. Îmi place atât de mult felul în care Moise îl aborda pe Dumnezeu. Biblia zice în mai multe rânduri că Moise a strigat către Domnul. Ce frumoase mi se par aceste cuvinte! Moise a strigat către Dumnezeu! De ce? Pentru că știa că de la El vine izbăvirea. Slăvit să fie Domnul!

Prin această scrisoare doresc să mulțumesc, în Numele Domnului Iisus, tuturor celor care s-au rugat pentru noi, cu toate că nu voi ști niciodată câți și-au plecat genunchii înaintea lui Dumnezeu și ne-au purtat în rugăciune. Vreau și mă rog ca Dumnezeu să-i binecuvânteze pe toți, în primul rând cu viață veșnică, apoi cu biruință în lupta zilnică pe care o purtăm în drum spre cer.
M-am întâlnit zilele trecute cu două doamne mai în vârstă într-un magazin dintr-o comună de lângă Suceava, s-au uitat țintă la mine și au zis aproape amândouă în același timp: Glorie Domnului Iisus, mărire Domnului! Dumnezeu ne-a ascultat rugăciunile și v-a adus acasă sănătos! Le-am salutat respectuos și le-am mulțumit, însă am rămas peste măsură de surprins și cu ochii aproape în lacrimi pentru că nu le cunoșteam… Atunci am înțeles că Dumnezeu a pus pe inimă să se roage pentru mine și casa mea mult mai multor oameni decât am crezut eu. Dau slavă Domnului pentru acest lucru!
Au fost câțiva ani, nu ușori, dar deosebit de interesanți și în ceea ce privește relația mea personală cu Dumnezeu și slujirea mea au fost niște ani productivi, în sensul că Dumnezeu a lucrat cu putere atât în viața mea cât și în viețile altor deținuți. Am avut marea șansă ca în unele penitenciare să putem crea grupuri de rugăciune și studiu biblic, ne adunam zilnic pentru o oră și jumătate între 15 și 25 de deținuți acolo, ne rugam, cântam Domnului Iisus și citeam Scriptura, întâmplându-se aceste lucruri luni la rând. După un timp, a început să vină și rod, mulți dintre cei care participau la întâlniri au decis să primească pe Domnul Iisus ca Domn și Mântuitor personal, am văzut cum Dumnezeu a lucrat și cum a schimbat vieți și vreau să mărturisesc că singurul care poate schimba vieți cu adevărat este doar Dumnezeu!

Desigur că fără sprijinul autorităților și a fraților din diferite organizații creștine care ne-au vizitat constant nu s-ar fi putut înfăptui nimic, însă și în bunăvoința autorităților, cât și în dorința de slujire a fraților, am văzut tot bunătatea lui Dumnezeu. Așadar, toate se pot face atunci când EL sprijină și este prezent.

Un loc deosebit în inima noastră îl au acei care au fost mai mult decât aproape în această perioadă, oameni pe care noi îi considerăm aleși de Dumnezeu pentru a ne fi alături, nu-i nevoie să dau nume, ei știu cine sunt, vreau doar să-i mulțumesc lui Dumnezeu pentru ei și pentru inima lor aleasă!

Mă bucur zilnic de bunătatea lui Dumnezeu și vreau să încurajez pe oricine, indiferent de situația prin care trece, să caute un sprijin în Domnul Iisus Hristos, să vină înaintea Lui cu orice problemă.
Biblia spune că Dumnezeu este înainte de toate credincios și nu va lăsa pe cei care vin înaintea Lui cu o inimă sinceră. Împreună cu scumpa mea soție Adriana suntem recunoscători lui Dumnezeu pentru toate binefacerile Sale, pentru copilașii noștri, pentru pâinea ce o avem pe masă, iar în primul rând pentru mântuirea dată nouă în dar de Domnul Iisus Hristos.
Închei aici această scrisoare, mulțumind lui Dumnezeu și mulțumind tuturor celor care au fost lângă noi și nu uitați Biblia un sprijin de nădejde. Rugăciunea ajută nespus de mult, iar Iisus Hristos s-a jertfit pentru noi toți. Fiți binecuvântați!

Care trebuie să fie purtarea noastră?

1 Tesaloniceni 5.12-28
Sfârşitul epistolei ne învaţă care trebuie să fie purtarea noastră între fraţi, faţă de toţi oamenii, în relaţie cu Dumnezeu şi, în sfârşit, în adunare. Pe scurt, întreaga noastră viaţă este încadrată de aceste îndemnuri concise. Dacă este vorba de a ne bucura, aceasta este întotdeauna; de a ne ruga, aceasta este fără încetare; de a aduce mulţumiri, aceasta este în toa­te lucrurile! Credinţa ne permite să-I mulţumim Domnului chiar şi pentru ceea ce ne pare supărător. Rugându-ne neîn­cetat, rămânem în comuniune cu El, ceea ce ne va păzi de rău sub toate formele lui (v. 2). Cel care ne-a răscumpărat în întregime, duh, suflet şi trup, cere ca şi sfinţenia noastră să fie în toate (cap. 4.3).
Necurăţia duhului şi cea a inimii, deşi nevăzute, sunt la fel de periculoase ca cea a trupului. Să-I cerem Domnului, care este credincios, să ne păstreze neîntinaţi, cum se cuvine Lui, pentru clipa marii întâlniri. Şi niciun gând nu este mai bun să ne sfinţească decât cel al venirii Domnului Isus (vezi 1 loan 3.3)! Am găsit această inestimabilă promisiune, a ve­nirii Lui, la sfârşitul fiecărui capitol din cele cinci ale acestei epistole. Iar până atunci, harul Domnului nostru Isus Hristos fie cu noi cu toţi!

Necredinta noastră poate limita pe Dumneze!?

„Ei limitau (îngrădeau) pe Sfîntul lui Israel”

PSALM 78:41(VA.)

Necredinţa poporului Israel limita mereu pe Dumnezeu în lucrările minunate pe care intenţiona să le facă pentru ei, de aceea ei singuri se lipseau de binecuvîntări şi izbăviri pe care Domnul voia să le reverse peste ei.Credinţa noastră este mai preţioasă Lui Dumnezeu decît pretinsa noastră activitate pentru El, şi în adevăr este pretinsă, cîtă vreme nu izvorăşte din credinţă. De aceea El îşi propune să curăţească credinţa noastră şi s-o maturizeze, pentru ca ea să ajungă să fie pentru El un prilej de laudă desăvîrşită, de cinstire şi slăvire a Aceluia care ne-a dat-o. Să nu socotim deci ca un lucru ciudat şi de neînţeles, diferite încercări şi nedumeriri pe care le întîmpinăm, ci să veghem ca să nu limităm pe Sfîntul lui Israel, Dumnezeul nostru care se ocupă de noi cu atîta grijă. Căci Cel Atotputernic, Acela prin care toate lucrurile sînt cu putinţă, poate fi limitat, nu de lume sau de diavol ci de ai Săi, de noi înşine. A limita pe Dumnezeu înseamnă a-L întărâta, a-L ispiti, a-L uita, a-I întoarce spatele cum a făcut Israel mereu.În feleul acesta, noi putem să-L împiedicăm să lucreze spre binele nostru, limitîndu-I acţiunile de har şi de milă. Şi astfel facem ca Israel;Îl ispitim pe Dumneu, după ce am făcut un început bun în viaţa noastră creştină. El ne-a izbăvit, am fost totdeauna obiectul grijei Lui părinteşti, dar să veghem! Poate că deja am început să-L limităm prin îndoielile şi necredinţa noastră: ne dăm înapoi de la ce ne cere El, ezităm în faţa unei răspunderi noi pe care ne-o încredinţează, ne mulţumim cu ce avem din punct de vedere spiritual în loc de a înainta în cunoaşterea lui Dumnezeu şi a Cuvântului Său. Ne lăsăm greu cu privire la orice am putea face pentru El şi pentru cei din jurul nostru, neglijăm tot mai des citirea Cuvîntului şi rugăciunea, şi în felul acesta pur şi simplu, Îl limităm pe Tatăl nostru să-Şi împlinească scopul pe care Şi l-a propus cu privire la noi cînd ne-a ales. Nu este aceasta o nebunie? Dumnezeu are scopuri măreţe pentru noi iar noi, limitîndu-L, este ca şi cum I-am da peste mînă spunîndu-I că nu ne interesează aceasta.Dumnezeu este gata să ne facă să vedem lucrurile cele mai mari şi mai minunate, dar canalul puterii Sale nemărginite prin care El vrea să le reverse peste noi şi peste oameni, sîntem noi, poporul Lui de credincioşi. Să nu-L îngrădim! Satan ar vrea să ne folosească la aceasta, dar să ne dăm seama că îl necinstim pe Dumnezeu şi ne lipsim singuri de mari binecuvîntări. Poate că ne simţim mici, slabi, nevrednici, dar El vrea să folosească tocmai astfel de vase de pămînt ca să demonstreze puterea Sa nelimitată, „pentru ca această putere nespus de măreaţă să fie de la Dumnezeu, şi nu de la oameni.” (2Cor. 4:7)

FamToFam

CONSILIERE SPIRITUALĂ PE ÎNȚELESUL TUTUROR! – LECȚIA 9

e_02

Ioan 3:16 – Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viața veșnică.

În dragostea mare pentru om, Dumnezeu a trimis pe planeta noastră, Pământ, în vederea împăcării omenirii cu EL, pe Fiul Său iubit, Isus Cristos, care a plătit prețul prin jertfa de la Calvar.

Apoi, prin Duhul Sfânt și Cuvântul Său Biblic, a făcut posibilă NAȘTEREA SPIRITUALĂ (nașterea din nou) și implicit o relație personală cu Dumnezeu, prin CREDINȚA ÎN ISUS CRISTOS!

Această relație personală cu Dumnezeu, aduce împlinirea și fericirea celui ce o acceptă și este gata să trăiască o viață nouă, biblică, zi de zi. Din cauza nevegherii și acceptării păcatului în viața noastră, această relație se poate răci sau chiar rupe uneori, lucru care aduce durere, disperare sau chiar DEPRESIE, în  multe cazuri.

Ce este de făcut în astfel de situații? Cum ne revenim? Cei mai mulți nu au curajul să discute cu nimeni acest lucru și astfel trăiesc cu această povară pe umeri, până sunt doborâți la pământ. Ba mai mult, și cei care încearcă să ne sfătuiască, de multe ori nu cunosc Cuvântul biblic, ci doar ne dau sfaturile lor, lucru care poate să amelioreze pentru moment durerea și tristețea, dar problema continuă să rămână. Și astfel ne trezim că tot mai muți creștini din bisericile noastre, sunt triști și răpuși de povara păcatului, cu toate că Dumnezeu ne vrea fericiți și plini de vlagă, ca să putem molipsi pe toți cei cu care intrăm în contact zilnic.

Ei bine, cu ajutorul lui Dumnezeu și inspirați de Duhul Sfânt, mai mulți frați cu inimă mare, maturi și cu multă experiență, au pus împreună un curs pe domeniul Consilierii Spirituale și refacerea relației cu Dumnezeu, lucru care este obligatoriu în readucerea noastră la o stare spirituală bună și la trăirea unei vieți împlinită și fericită.

Aceste lecții, sunt prezentate în modul cel mai simplu și practic posibil, bazate în întregime pe Cuvântul lui Dumnezeu, singurul care ne învață exact ce să face în orice situație prin care trecem și care are putere să ne revigoreze și astfel, să putem fi creștinii doriți de Dumnezeu.

Sper să vă fie de folos, în primul rând pentru nevoile spirituale personale, iar apoi, să ajutați și pe alții din casă, biserică și de ce nu, poate pe colegii dumneavoastră, atunci când trec prin situații grele!

Cu dragoste,

mike olari



LECȚIA IX

DEZBRĂCĂRI, ÎMBRĂCĂRI

 

În acest proces de schimbare a minții, a atitudinii și a trăirii din ceea ce consideram noi că era bine în ceea ce vrea Cristos și cum vrea Cristos să trăim, trebuie să trecem și prin anumite etape de “dezbrăcare” de lucrurile firești și îmbrăcare cu cele duhovnicești. Și acest lucru face parte din planul de acțiune și se referă nu doar la a nu face ceva ce nu trebuie, ci trebuie să le dăm oamenilor să facă și ceva ce trebuie, pentru a nu mai ajunge în același păcat din nou.

Oamenii, în procesul lor de renunțare la un păcat și restabilire a relației cu Dumnezeu, au nevoie de o comunitate de care să aparțină. Este foarte important acest aspect. Una nouă față de cea cu care erau ei obișnuiți. Dar, nu au cum să reușească fără ajutorul nostru. Să ne reamintim ce spune Galateni 6:1Fraților, chiar dacă un om ar cădea deodată în vreo greșeală, voi, care sunteți duhovnicești, să-l ridicați cu duhul blândeții. Și ia seama la tine însuți, ca să nu fii ispitit și tu. Este doar păstorul cel care trebuie să ajute? Prezbiterul? Cei specializați în consiliere? De fapt, este obligația noastră a tuturor. Tu, care afli și ști despre acel om că se luptă cu un păcat, este de datoria ta să îl ajuți, tu ești implicat în viața lui în mod direct, tu ești cel care trebuie să ia primul inițiativa! De la tine trebuie să afle că problema lor poate fi rezolvată numai de Cristos.

O unealtă foarte folositoare în planul de acțiune, poate fi îmbrăcarea cu armura lui Dumnezeu. Suntem în partea procesului de dezbrăcare de lucrurile firești și îmbrăcarea cu cele duhovnicești. Dar de multe ori, este exact ca și comparația cu un pahar plin cu apă murdară. Nu mereu trebuie golit de apa murdară și umplut cu cea curată. De multe ori, trebuie să pui apă curată peste cea murdară până este înlocuită și rămâne numai apă curată. La fel, pentru o persoană care este dominată, nu este mereu ușor să scape de păcat și este mai ușor să torni pe Cristos peste ei. Să torni din Cuvânt, adevăr și vei vedea cum treptat, acele lucruri de care sunt dominați, vor începe să dispară din viața lor.

Efeseni 6:11-17Îmbrăcați-vă cu toată armura lui Dumnezeu, ca să puteți ține piept împotriva uneltirilor diavolului. Căci noi n-avem de luptat împotriva cărnii și  sângelui, ci împotriva căpeteniilor, împotriva domniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutății care sunt în locurile cerești. De aceea, luați toată armura lui Dumnezeu, ca să vă puteți împotrivi în ziua cea rea și să rămâneți în picioare, după ce veți fi biruit totul. Stați gata, dar, având mijlocul încins cu adevărul, îmbrăcați cu platoșa neprihănirii, având picioarele încălțate cu râvna Evangheliei păcii. Pe deasupra tuturor acestora, luați scutul credinței, cu care veți putea stinge toate săgețile arzătoare ale celui rău. Luați și coiful mântuirii și sabia Duhului, care este Cuvântul lui Dumnezeu.

Probabil suntem foarte obișnuiți cu acest pasaj, dar l-am folosit ca pe o unealtă în consiliere ca să ajutăm pe cineva să scape de un păcat care îl domină? Am audăgat pe lista noastră și acest pasaj, atunci cînd am ajutat pe cineva să treacă peste un moment greu din viața lor?

Scopul acestei armuri, vedem din primul verset, este ca să putem să rezistăm diavolului atunci când el se luptă cu noi. Imaginați-vă să fiți într-un război, dezbrăcat complet. Nu este o imagine prea plăcută și nici potriviră pentru un război. De aceea, trebuie să le dăm celor care au nevoie, niște unelte, niște arme cu care se pot lupta ca să reziste. Altfel, nu au nici o șansă în fața diavolului. Noi, ducem o luptă spirituală, nu este fizică. Asta trebuie să le reamintim de câte ori este nevoie.

Toate aceste elemente ale armurii descrise aici, ne ajută să ducem această luptă spirituală împotriva celui rău și fiecare parte a armurii are rolul ei. De ce este importantă mântuirea în procesul de consiliere? De ce trebuie să o aibe? Dacă nu este o relație cu Dumnezeu, personală, nu au cum să meargă mai departe. Și aici dacă observăm, mântuirea este asemănată cu un coif, pe cap, protejează o parte vitală și vulnerabilă a corpului. Dacă nu este, devii vulnerabil, tehnic vorbind. Spiritual vorbind, fără mântuire, nu poți merge mai departe, neavând relația personală cu Dumnezeu.  Procesul nu poate merge mai departe, dacă nu există relație cu Dumnezeu. Mântuirea este primul pas cu un motiv bine stabilit de Dumnezeu în Cuvântul Său. Dacă ei vor cunoaște adevărul, procesul de eliberare poate începe fără probleme. Ioan 8:32…veți cunoaște adevărul și adevărul vă va face liberi. De ce este asta important? Pentru că o persoană dominată, nu poate să fie liberă fără să cunoască adevărul. De aceea este foarte important ca tot ceea ce facem în sesiunile de consiliere trebuie să fie numai din Cuvântul lui Dumnezeu, care este adevărul.

Este posibil ca și atunci când noi le prezentăm pe Dumnezeu și le spunem adevărul Scripturii, ei să nu fie neapărat dornici să se schimbe. Trebuie să fim atenți dacă nu cumva, doar le place ca cineva să stea de vorbă cu ei și poate pentru ei este doar un moment de eliberare atunci când vă întâlniți pentru consiliere. Dar, cum îți dai seama de asta? 2 Corinteni 7:11Căci uite, tocmai întristarea aceasta a voastră, după voia lui Dumnezeu, ce frământare a trezit în voi! Și ce cuvinte de dezvinovățire! Ce mânie! Ce frică! Ce dorință aprinsă! Ce râvnă! Ce pedeapsă! În toate, voi ați arătat că sunteți curați în privința aceasta.  Vedem la ei râvnă, dorință aprinsă de a se schimba? Atunci, suntem pe drumul cel bun!

Adevărul, locuiește în om dacă îi este permis, în mintea omului. Acolo este terenul de luptă, acolo se duce lupta spirituală. Ajungi într-un păcat care te domină, numai dacă a trecut prin minte prima dată și mintea îl procesează. Dar, dacă în mintea ta, este mai mult adevărul, atunci posibilitatea de a câștiga lupta, este mult mai mare.

Neprihănirea, nu este mai puțin importantă decât mântuirea. Proverbe 14:12Multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte.  Dacă nu alegem neprihănirea, vom muri. Oamenii fac alegeri: Ei, știi, beau câte puțin! Mai fumez din când în când! Nu mint așa des, decât când e nevoie! Dar stai puțin, Cuvântul Domnului spune că ceea ce credem noi că e bine, ne conduce către moarte. Fără neprihănire, suntem morți spiritual! Lipsa neprihănirii ne duce către moarte spirituală, moarte în relațiile cu ceilalți din jur, cu familia, cu biserica! Dacă nu avem neprhănire, suntem morți spiritual!

Despre credință, probabil cunoaștem multe. În consiliere este foarte important și acest aspect și trebuie abordat cu la fel de multă seriozitate ca și celelalte. Opusul credinței, este teama! Rămâi blocat acolo, nu mai poți face nimic. Trebuie să ști cine este Dumnezeu, trebuie să crezi că te poate salva, trebuie să ști că este puternic și să realizezi că în Cuvântul Său este singura cale de scăpare.

1 Corinteni 10:13Nu v-a ajuns nicio ispită care să nu fi fost potrivită cu puterea omenească. Și Dumnezeu, care este credincios, nu va îngădui să fiți ispitiți peste puterile voastre; ci, împreună cu ispita, a pregătit și mijlocul să ieșiți din ea, ca s-o puteți răbda.

            Toate aceste unelte sunt necesare, sau nu putem termina procesul acesta de biruință și renunțare la ceea ce ne domină. Putem să îl începem, dar să ne poticnim la un anumit punct. Trebuie să îi ajutăm să îmbrace aceste lucruri, ajutându-i să înțeleagă că sunt o necesitate în procesul de schimbare a vieții lor, după voia lui Dumnezeu!

 

 

TRĂIEŞTE CUM A INTENŢIONAT DUMNEZEU

TRĂIEŞTE CUM A INTENŢIONAT DUMNEZEU
„Dumnezeiasca Lui putere ne-a dăruit tot” (2 Petru 1:3)
Biblia spune: „Dumnezeiasca Lui putere ne-a dăruit tot ce priveşte viaţa şi evlavia … De aceea, daţi-vă şi voi toate silinţele ca să uniţi cu credinţa voastră fapta; cu fapta, cunoştinţa; cu cunoştinţa, înfrânarea; cu înfrânarea, răbdarea; cu răbdarea, evlavia; cu evlavia, dragostea de fraţi; cu dragostea de fraţi, iubirea de oameni. Căci, dacă aveţi din belşug aceste lucruri în voi, ele nu vă vor lăsa să fiţi nici leneşi, nici neroditori” (2 Petru 1:3-8). lată zece principii Scripturaie care te ajută să trăieşti cum a intenţionat Dumnezeu: 1) Păzeşte-ţi limba! întotdeauna spune mai puţin decât gândeşti şi ceilalţi te vor respecta. 2) Fă promisiuni cu cumpătare, împlineşte-le cu credincioşie şi oamenii vor avea încredere în tine. 3) Nu lăsa să treacă nici o ocazie ca să spui o vorbă bună, iar într-o bună zi vei privi în urmă cu bucurie şi nu vei regreta. 4) Arată o preocupare autentică faţă de ceilalţi; arat-o prin faptul că asculţi cu atenţie şi că îţi exprimi aprecierea. 5) Fii vesel! Nu stărui în dureri şi suferinţe; toată lumea are necazuri. Sunt oameni în cel mai apropiat spital care ar face schimb bucuroşi cu tine. 6) Fii cu mintea deschisă şi încearcă să vezi toate faptele. Discută, dar nu te certa. Învaţă să nu fii de acord fără să fii dezagreabil. Lasă-le celorlalţi beneficiul îndoielii. 7) Descurajează bârfa, este distrugătoare. 8) Fii sensibil la sentimentele celorlalţi! Dacă eşti aşa, lumea te va considera înţelept. 9) Nu acorda atenţie remarcilor rău voitoare la adresa ta. Trăieşte aşa încât nimeni sâ nu le creadă. 10) Nu te îngrijora că nu ţie se atribuie meritul, continuă să dai ce ai mai bun şi ai răbdare. Dumnezeu înregistrează şi Dumnezeu răsplăteşte!

FamToFam

O ÎNTREITĂ PROMISIUNE

O ÎNTREITĂ PROMISIUNE
Dacă poporul Meu, peste care este chemat Numele Meu, se va smeri, se va ruga şi va căuta Faţa Mea şi se va abate de la căile lui rele, îi voi ierta păcatul şi-i voi tămădui ţara.
2Cronici 7.14
Noi care chemăm Numele Domnului, putem să ne rătăcim şi noi. Dar ce har din partea Dumnezeului nostru că El este gata să ne ierte. Dacă am rătăcit, să alergăm la tronul harului ca să căpătăm iertarea. Dar mai întâi trebuie să ne smerim. Nu trebuie să fim smeriţi pentru faptul că mai putem păcătui, după ce am primit atâtea binecuvântări prin dragostea Lui? Doamne, ne plecăm în ţărână în faţa Ta, căci îţi mărturisim necredinţa şi vina noastră. Oh, grozăvie a păcatului! Grozăvie de şapte ori mai mare din partea fiinţelor pe care El le-a favorizat atât! Să ne rugăm ca să căpătăm har şi să fim curăţaţi şi izbăviţi de puterea păcatului. Doamne, ascultă-ne şi astăzi şi nu lepăda strigătul nostru! În rugăciunea noastră, să căutăm faţa Domnului, dacă El ne-a lepădat din cauza greşelilor noastre şi să-L rugăm stăruitor să vină din nou la noi. Doamne, priveşte-ne prin Fiul Tău Isus şi uită-te din nou cu plăcere la slujitorii Tăi. Totodată să ne abatem de la rău; Dumnezeu nu poate să se întoarcă spre noi decât atunci când noi ne vom întoarce de la păcat. Şi abia atunci vom primi întreita asigurare de a fi ascultaţi, iertaţi şi vindecaţi. Tatăl nostru, dă-ne aceste haruri, pentru dragostea Domnului Isus!

FamToFam

Ești sigur că religia ta este religia adevărată??

ImageThumbnailer

Matei  22:29

Drept răspuns, Isus le-a zis: „Vă rătăciţi! Pentru că nu cunoaşteţi nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu!

Multitudinea religiilor din lumea, a creat o confuzie atât de mare într-o lume tot mai superficială și ignorantă, încât pentru foarte mulți, nici o religie nu mai are nici cea mai mică relevanță .

Și totuși religia CREȘTINĂ este demnă de luat în seamă, datorită felului unic adus direct din cer, prin ISUS, care a murit și spre deosebire de toți ceilalți lideri mari religioși, a și înviat, ba mai mult, S-a și înălțat la CER, pentru a ne pregăti un loc!

Ei bine, cu toate astea și religia creștină, devine tot mai banală și irelevantă pe zi ce trece, dar de ce??

Pe cât de simplă este explicația, pe atât de tristă. Datorită faptului că liderii creștini, nu toți s-au lăsat luminați de Duhul Sfânt al lui Dumnezeu, pentru a înțelege și cunoaște Cuvântul lui Dumnezeu exact așa cum a fost transmis de Isus, s-a ajuns la așa de multe nuanțe religioase creștine, încât și creștinii la rândul lor sunt tot mai derutați.

Cuvântul de mai sus, spus de Isus celor din timpul Lui, este tot la fel de actual și astăzi, cum a fost și cu peste 2000 de ani în urmă, rostit direct de ISUS.

,,VA RĂTĂCIȚI FIINDCĂ NU CUNOAȘTEȚI SCRIPTURILE ȘI NICI PUTEREA LUI DUMNEZEU’’

Îmi aduc aminte de o întâmplare pe cât de hazlie, pe atât de elocventă în situația de față. Două femei vecine, de la țară au venit la piață la oraș, iar la întoarcere acasă fiecare a mers la gară ca să ia trenul spre casă. Mirarea mare a fost că fiecare s-a urcat în alt tren cu destinații diferite. Văzundu-se pe geam, s-au întrebat una pe cealaltă:  Unde mergi vecină?? Acasă, a fost răspunsul! Dar tu? Acasă! La care cealaltă a zis: Înseamnă că una dintre noi nu merge acasă, trenurile noastre merg în direcții opuse!?

Așa este și cu privire la religiile noastre creștine, fiecare crede că religia lui duce la Cer și totuși, există atâtea diferențe între unii creștini și alții…

Cred că pierderea în final, este prea mare ca să ne putem permite ingnoranța, în ce privește viața veșnică și locul nostru în viața veșnică!? Raiul lui Dumnezeu sau iadul diavolului…..

Trebuie sa fii sigur că religia ta și învățătura pe care o primești în biserica pe care o frecventezi, te vor duce în Cerul Lui Dumnezeu. Singura cale de a afla, este să citim și apoi să trăim Cuvântul Sfânt Biblic, pentru că nu putem merge numai pe ce ne predică liderii noștri, astăzi când avem BIBLIA, singura carte care poate da direcția bună și sigură spre veșnicia lui Dumnezeu.

Sunt destui predicatori amatori și iresponsabili care citesc Biblia, doar când le vine timpul și lor să predice, dacă citesc și atunci…?! Apoi și multi dintre cei bine pregătiți teologic au versiunea lor personală din cuvântul Biblic, lucru dovedit prin multitudinea Religiilor existente. Unde ne vom petrece veșnicia, este un lucru prea important, ca să mergi pe mâna oricui, astăzi când lumea este inundată de Cuvântul Biblic, atât scris, cât și pe orice rețea socială, nimeni nu poate să se scuze că nu are acces la Cuvântul Biblic!!!

Trebuie să fim foarte conștienți că nici religia noastră și nici chiar cei ce ne predică, nu se vor face vinovați în totalitate, dacă eu sau tu vom sfârși în iad, ci tu și eu care nu ne facem timp să STUDIEM și mai apoi să TRĂIM Cuvântul lui Dumnezeu!

Sfârșitul acestei lumi sau moartea mea și a ta sunt iminente.

Întreabă-te astăzi, cât încă ești bine și mai ai timp să schimbi ceva, UNDE ÎȚI VEI PETRECE VEȘNICIA???

Din dragoste sinceră,

mike olari

CONSILIERE SPIRITUALĂ PE ÎNȚELESUL TUTUROR! – LECȚIA 8

man-tunnel-depressed

Ioan 3:16 – Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viața veșnică.

În dragostea mare pentru om, Dumnezeu a trimis pe planeta noastră, Pământ, în vederea împăcării omenirii cu EL, pe Fiul Său iubit, Isus Cristos, care a plătit prețul prin jertfa de la Calvar.

Apoi, prin Duhul Sfânt și Cuvântul Său Biblic, a făcut posibilă NAȘTEREA SPIRITUALĂ (nașterea din nou) și implicit o relație personală cu Dumnezeu, prin CREDINȚA ÎN ISUS CRISTOS!

Această relație personală cu Dumnezeu, aduce împlinirea și fericirea celui ce o acceptă și este gata să trăiască o viață nouă, biblică, zi de zi. Din cauza nevegherii și acceptării păcatului în viața noastră, această relație se poate răci sau chiar rupe uneori, lucru care aduce durere, disperare sau chiar DEPRESIE, în  multe cazuri.

Ce este de făcut în astfel de situații? Cum ne revenim? Cei mai mulți nu au curajul să discute cu nimeni acest lucru și astfel trăiesc cu această povară pe umeri, până sunt doborâți la pământ. Ba mai mult, și cei care încearcă să ne sfătuiască, de multe ori nu cunosc Cuvântul biblic, ci doar ne dau sfaturile lor, lucru care poate să amelioreze pentru moment durerea și tristețea, dar problema continuă să rămână. Și astfel ne trezim că tot mai muți creștini din bisericile noastre, sunt triști și răpuși de povara păcatului, cu toate că Dumnezeu ne vrea fericiți și plini de vlagă, ca să putem molipsi pe toți cei cu care intrăm în contact zilnic.

Ei bine, cu ajutorul lui Dumnezeu și inspirați de Duhul Sfânt, mai mulți frați cu inimă mare, maturi și cu multă experiență, au pus împreună un curs pe domeniul Consilierii Spirituale și refacerea relației cu Dumnezeu, lucru care este obligatoriu în readucerea noastră la o stare spirituală bună și la trăirea unei vieți împlinită și fericită.

Aceste lecții, sunt prezentate în modul cel mai simplu și practic posibil, bazate în întregime pe Cuvântul lui Dumnezeu, singurul care ne învață exact ce să face în orice situație prin care trecem și care are putere să ne revigoreze și astfel, să putem fi creștinii doriți de Dumnezeu.

Sper să vă fie de folos, în primul rând pentru nevoile spirituale personale, iar apoi, să ajutați și pe alții din casă, biserică și de ce nu, poate pe colegii dumneavoastră, atunci când trec prin situații grele!

Cu dragoste,

mike olari



Lecția VIII

PĂCATE CARE DOMINĂ VIAȚA

            Cu toții am avut probabil experiențe sau am cunoscut oameni care au fost la un moment dat într-un păcat ce le domina viața. Erau prinși în tot felul de lucruri care îi dominau: alcool, droguri, sexualitate, bogăție, putere, etc. Banii, pot fi un păcat care domină viața. Sunt oameni atât de prinși în a face cât mai mulți bani, că numai asta fac! Muncesc continuu, strâng cât mai mult, pentru atunci când vor ieși la pensie, iar atunci când au strâns îndeajuns, ies la pensie gândindu-se că se vor bucura de ce au strâns și dintr-o dată mor. Probabil ei se gândesc că mai au încă 20 de ani să se bucure de ceea ce au agonisit, dar consecința acestei epuizări în a strânge cât mai mult, este într-un final, moartea!

Deci, ce este un păcat care domină viața? Este acea putere care te controlează, alta decât Duhul Sfânt! Deci în mod clar este ceva ce te controlează. Partea cea mai periculoasă este că de cele mai multe ori, oamenii nu își dau seama că sunt controlați! Dar, modul în care te controlează, dacă doar încerci să te gândești la altceva, ea revine și asta înseamnă că te domină.

1 Corinteni 6:12Toate lucrurile îmi sunt îngăduite, dar nu toate sunt de folos; toate lucrurile îmi sunt îngăduite, dar nimic nu trebuie să pună stăpânire pe mine.  Deci, iată definiția unui păcat care te domină! De obicei, începe cu o dorință, care mai apoi se transformă în poftă și astfel persoana devine dominată.

În general, aceste păcate au consecințe vizibile fizic, dar esența problemei este spirituală. Deci cel mai comun răspuns la aceste păcate care domină, este că oamenii vor să rezolve partea fizică. Asta face lumea. Merg la reabilitare, în centre de reintegrare, reeducare, dar nu fac altceva decât să se distrugă și mai rău. Te învață tot felul de strategii și te integrează în tot felul de grupuri de sprijin, dar nimic nu are de-a face cu Cristos. Pot să fie rezultate vizibile, dar doar la nivelul fizic și doar pentru scurt timp. Problema revine apoi, uneori chiar și mai puternică decât s-a manifestat prima dată, sau este înlocuită cu altceva. Spre exemplu, dacă renunță la o dependență fizică, drogurile, se apucă de fumat, pentru a ameliora nevoia de dependanța mai grea de care au scăpat sau încearcă să scape. Sau încep să muncească din greu pentru a strânge bani, ca să își ocupe timpul, se epuizează. De cele mai multe ori, schimbă o problemă, cu alta. Pentru că viața lor nu a devenit niciodată liberă. Trec de la o problemă, la alta. Aceasta este ideea. Este un păcat care te ține captiv, te domină, oamenii caută libertate, dar nu o caută unde trebuie.

O parte importantă atunci când cineva se află într-un păcat care domină viața lor, este aceea de a-l ajuta să treacă prin aceste perioade în care vrea să scape de el. Libertatea aceasta, necesită intervenția divină a lui Cristos, iar dacă ei vor să rămână liberi, trebuie să aibe tot trupul la dispoziția lui Cristos.

Adevărata problemă la un păcat care domină viața unui om, este de fapt lipsa relației cu Dumnezeu. Nu te lași condus de Dumnezeu, ci de propriile tale dorințe, plăceri, pofte. Iacov 1:14Ci fiecare este ispitit, când este atras de pofta lui însuși și momit. Un exemplu ar fi că, dacă dorința ta este să te distrezi, vei ajunge la un moment dat să faci orice lucru îți produce acea senzație, acel sentiment de bine, de distracție. Sau orice alt lucru. Unii oameni, ajung la nivelul de a nu mai face copii, pentru că vor să se distreze, să se simtă bine, să fie liberi să nu aibe responsabilitate în ce privește copiii, acest lucru este clar un egoism în care ei se gândesc numai la plăcerile lor și satisfacerea poftelor personale.

Dumnezeu ar trebui să fie conducătorul vieții fiecărui om. Oamenii care nu îl au pe Dumnezeu în viața lor ca și Domn, încearcă să umple acest gol de unde lipsește Dumnezeu, cu ceea ce cred ei că le face plăcere și poate chiar le face până la un anumit punct. Tot ceea ce este mai presus în viața ta, decât Dumnezeu, te conduce, te domină.

Și printre creștini, sunt mulți care sunt dominați de diferite lucruri și asta pentru că nu Îl lasă pe Domnul Isus să fie Domnul vieții lor. Poate că este Mântuitorul vieții lor, dar, nu trebuie să fie Domnul și Mântuitorul? Nu doar Mântuitorul. Mulți se folosesc de acest tertip, O, da, este Mântuitorul meu! Și continuă să păcătuiască în ceea ce de fapt îi domină.

Versetul 14 din Iacov 1, se potrivește în multe zone din viețile oamenilor. Dar, trebuie ca Dumnezeu să fie Domnul nostru. Și aici nu e vorba de acea conducere agresivă, de șef dur, ci o conducere iubitoare, care să ne umple necesitățile.

Așadar, cum cunoaștem un păcat care domină viața?

De câte ori nu am stat de vorbă cu oameni care spun Hei, nu beau decât puțin și foarte rar. Dar, oare, au încercat să se oprească? Nu cumva acest lucru îi domină, chiar dacă este făcut destul de rar și nu în exces? Sau unii spun Pai, tata a baut, si am mostenit aceasta problema.  Sau Mama mă bătea când eram copil și de-asta sunt acum suparat, nervos tot timpul. Oamenii încearcă să dea vina pe alții, pentru ceea ce îi domină. Și de multe ori, poate chiar neagă că ceea ce fac este un păcat sau că nu îi domină. Gândiți-vă la oamenii care trăiesc împreună de ani de zile, dar nu sunt căsătoriți. Spun că nu este păcat, că Dumnezeu e dragoste și vrea ca oamenii să se iubească, că nu o hârtie face diferența! Dar, este vorba de legământul care se face între un bărbat și o femeie, nu este hârtia care îi ține căsătoriți. Aceea este dovada legământului făcut de ei. Aceasta este problema oamenilor, nu vor să facă un legământ, fiind liberi să facă ceea ce vor de fapt. Se pot despărți când vor, nu au responsabilități, etc.

Este greșit să faci bani mulți? Nu, absolut! Dar, de ce îi faci? Unii nu realizează că fac asta și este un lucru care îi domină. Se străduiesc foarte mult și își găsesc tot felul de scuze ca să continue.

Treaba noastră ca și consilieri, este să îi ajutăm pe ei să vadă că ceea ce fac este păcat și că trebuie să se oprească pentru că este un lucru care îi domină. Și de multe ori, începem cu o parte mai dură a faptului că ei nu fac ce trebuie și anume, judecata. Uite ce spune Dumnezeu despre asta! Lui Dumnezeu nu îi place asta! Păcatul lor, intră în judecată. Cam asta facem noi, dar omitem să arătăm un lucru important și anume, îndurare. Trebuie să folosim ambele lucruri. Trebuie să le arătăm oamenilor că Dumnezeu a judecat deja păcatul, a plătit un preț, iar dacă suntem sub umbrela și protecția Sa, cerem iertare și ne pocăim! Altfel vom ajunge sub mânia lui Dumnezeu și suntem judecați.

Dacă le prezentăm doar judecata, atunci vom face mai mult rău decât bine. Iar dacă le prezentăm doar îndurare, nu vor face altceva decât să se întoarcă la păcatul lor.

 

Foarte mulți spun, că se pot opri oricând. Că dacă vor, pot să se oprească! Dar, oare așa este? Mulți oameni, practică abstinența. Se abțin o perioadă bună de timp, apoi ia un păhărel și câteva zile stau beți! Iar apoi, se opresc, se curăță, iar trece un timp după care din nou pornesc de la capăt. Mulți nu numesc acest lucru dependență sau dominare. Și nu este vorba despre alcool, doar. Putem vorbi despre orice: pornografie, mânie, neiertare și lista poate continua.

Este acel ciclu al păcatului: PĂCAT, OPRESIUNE, POCĂINȚĂ, ELIBERARE, PACE și PĂCAT DIN NOU! Asta fac majoritatea oamenilor. Se află în aeastă capcană și totul li se pare ok că se opresc un timp, nu fac nimic greșit, apoi cad în ceea ce de fapt îi domină! Dar, oare acesta este scopul, să vedem cât de mult se pot abține până păcătuiesc din nou? Scopul este eliberarea lor în totalitate de ceea ce îi domină! Trebuie să îi aducem în punctul în care să vadă ce spune Dumnezeu despre ceea ce fac ei și dacă este corect în ochii lui Dumnezeu.

Nu trebuie să ne oprim la punctul în care ei se pot opri o perioadă, apoi cad din nou, iar vin la consiliere, iar cad și tot așa la nesfârșit. Scopul este eliberarea lor, dedicarea lor pe deplin în mâna Domnului și foarte important în acest proces, schimbarea minții! Ei se află deja în această capcană, în care lor li se pare bine și normal ce fac ei pentru că își satisfac conștiința, dar nu sunt cu adevărat liberi. Ei doar se opun o anumită perioadă și până la urmă tot cedează, pentru că nu au fost de fapt eliberați de ceea ce îi domină.

Un alt aspect sensibil este că foarte mulți oameni, trăiesc o viață dublă. Oamenii încearcă să ascundă păcatul crezând că nimeni nu îi va descoperi. Și poate așa este pentru unii. Dar cei care sunt descoperiți, găsesc imediat scuze: O, nu știam că e păcat! Nu, nu am făcut eu asta! O, tu mă judeci pe mine? Uită-te la viața ta!

Unii oameni știu că sunt în păcat și când ajung la acel punct în care sunt conștienți pe deplin că ceea ce fac nu este bine înaintea lui Dumnezeu, unde ajung ei? Depresie, disperare, lipsă de speranță și nu de puține ori ajung să se sinucidă! Aceasta este finalitatea. Păcatul care îi domină, devine atăt de apăsător încât ei nu mai pot vedea o cale de ieșire și singura rezolvare pe care o văd ei, este suicidul.

Continuă să păcătuiască, chiar dacă știu că suferă și alții sau chiar dacă sunt conștienți că Dumnezeu îi va judeca pentru asta.

Eclesiastul 12:14Căci Dumnezeu va aduce orice faptă la judecată, și judecata aceasta se va face cu privire la tot  ce este ascuns, fie bine, fie rău. Orice lucru ascuns, rău sau bun, vor fi judecate de Dumnezeu.

Proverbe 29:11Nebunul își arată toată patima, dar înțeleptul o stăpânește. Lumea ne învață să căutăm un loc în care să ne eliberăm de presiune, să găsim un prieten care să ne ajute să ne eliberăm de presiune. Ce spune Dumnezeu? Ești un nebun! Te apuci că lovești un sac de box ca să te eliberezi? Ești un nebun! Este vorba de a te conforma și a-ți schimba mintea.

1 Corinteni 9:27Ci mă port aspru cu trupul meu și-l țin în stăpânire, ca nu cumva, după ce am propovăduit altora, eu însumi să fiu lepădat. Aici Pavel vorbește în termeni de predicare, dar gândiți-vă în orice altă circumstanță. Ne disciplinăm, suntem stricți cu trupul nostru, pentru Dumnezeul din noi și care Domnește în noi. Dacă nu Îl avem pe Cristos ca Domn al vieții noastre, nu ne putem lupta împotriva firii! De fapt, așa dovedim că El este Domnul vieții noastre. Oamenii văd diferența: Hei, tu nu bei! Hei, tu nu umbli după femei! Cum de tu nu ai probleme cu pornografia?Te văd mereu cu Biblia! Vei fi dovada faptului că Dumnezeu este Domnul vieții tale. Dar, dacă nu ne disciplinăm, nu suntem stricți cu noi, suntem descalificați.

Urmănd sfaturile lumești, există și consecințe fizice dar și spirituale. Vei pierde bucuria mântuirii, te simți tot mai mizerabil, tot mai apăsat, fără scăpare. În general când un creștin se află într-un păcat care îl domină, nu neapărat că nu mai vine la biserică, dar, relația lui cu ceilalți creștini dispare încet, încet. Se separă. De ce? Pentru că Cristos din creștinii adevărați, îi face pe ei să se simtă vinovați și așa se duc să caute oameni care fac aceleași lucruri ca și ei. Încearcă chiar să găsească creștini care trăiesc așa. Nu vor căuta să stea pe lângă oameni care sunt drepți, sfinți, pentru că asta îi face să se simtă vinovați, iar ei vor de fapt să stea în acel păcat, să fie dominați de el.

Romani 1:28Fiindcă n-au căutat să păstreze pe Dumnezeu în cunoștința lor, Dumnezeu i-a lăsat în voia minții lor blestemate, ca să facă lucruri neîngăduite.

            Iacov 1:22Fiți împlinitori ai Cuvântului, nu numai ascultători, înselându-vă singuri.

Acești oameni, încep să nu mai gândească rațional și Dumnezeu îi lasă în ceea ce cred ei că este bine. Cu cât te îndepărtezi mai mult de Dumnezeu sau Duhul Sfânt, cu atât mai mult te vei apropia de alți dumnezei, care de fapt te domină. Și idolatria, este tot un păcat care poate domina un om pentru  că pun lucruri în viața lor, mai presus de orice: alcool, soție, soț, copii, etc. Orice poate fi o formă de idolatrie.

Ce ar trebui să facem cu acești oameni? Speranță. Le prezentăm speranța. Atunci când ei sunt disperați, căzuți și dărâmați, tot ce au nevoie este speranță! Poate ei depun efort, înecarcă și apoi cedează iar. Și din nou repetă acest ciclu. Noi trebuie să le arătăm că este speranță în Cristos.

1 Corinteni 6:11Și așa erați unii din voi! Dar ați fost spălați, ați fost sfințiți, ați fost socotiți neprihăniți, în Numele Domnului Isus Cristos și prin Duhul Dumnezeului nostru. De asta este nevoie: sfințire, justificare. Probabil, mărturia personale în astfel de situații poate juca un rol foarte important. Uite și eu am fost dominat! Și în Scriptură erau oameni care au fost dominați. Pavel, era dominat de furie, mânie, ură, răzbunare, chiar el a scris aici. A fost spălat, sfințit, justificat. Le dăm speranță, ca să reușească.

2 Corinteni 10:4Căci armele cu care ne luptăm noi nu sunt supuse firii pământești, ci sunt puternice, întărite de Dumnezeu ca să surpe întăriturile. Trebuie să fim conștienți de faptul că există o luptă spirituală, un război la nivel spiritual. Este foarte important să ne rugăm pentru ei zilnic, pentru că duc o luptă cu păcatul și duc un război zilnic.

Romani 12:2Să nu vă potriviți chipului veacului acestuia, ci să vă prefaceți, prin înnoirea minții voastre, ca să puteți deosebi bine voia lui Dumnezeu: cea bună, plăcută și desăvârșită.

            Filipeni 4:8Încolo, frații mei, tot ce este adevărat, tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este vrednic de iubit, tot ce este vrednic de primit, orice faptă bună și orice laudă, aceea să vă însuflețească.

Prin înnoirea minții, înlăturăm oportunitățile fizice, îi ajutăm să reziste psihic, dar să își reînoiască și mintea. Să înlocuiască cu ceva ce este după voia lui Dumnezeu. Se dezbracă de un lucru rău și se îmbracă cu unul duhovnicesc. Aici folosim planul de acțiune și trebuie să avem și planul de urgență. Dar, cel mai important este ca ei să conștientizeze că este păcat ceea ce fac, că îi domină și că singurul care le poate da eliberare este Cristos.