Lipsa evaluării, a relevanței și… legalismul – Cristian Barbosu: Interviu (partea I-a)

Citez din introducerea interviului cu pastorul Gigi Furdui, postat destul de recent pe blog sub titlul „De ce intarzie trezirea? Sau cine o opreste?”

„…Poate acei așa-numiți ,,REBELI” care au fost marginalizați, sau chiar alungați fără drept de apel din cadrul cultelor neoprotestante, au fost chiar răspunsul lui Dumnezeu la rugăciunile celor sinceri din bisericile noastre, pentru o trezire de proporții, dar nu au fost acceptați, ci dimpotrivă, au plătit un preț nemeritat fiind calomniați și alungați …

…Am decis să le dau ocazia să-și deschidă inima și să spună și ei ce au de spus, pe blogul nostru. Pe rând o sa puteți citi mai multe inteviuri cu acești pastori deosebiți, care continuă să lucreze pentru Dumnezeu cu o inimă sinceră și plină de dragoste…”

Astăzi publicăm prima parte a unui interviu extrem de interesant, acordat de Cristi Barbosu, pastorul Bisericii Harvest Metanoia Arad.

 

◊◊◊◊◊◊◊   ◊◊◊   ◊◊◊◊◊◊◊

Întrebare: Deși ne-ai mai acordat anterior alte doua interviuri, și pentru cei mai mulți dintre cititorii blogului nostru ești o persoană cunoscută, totuși, pentru cei care nu te cunosc atât de bine, te rog să îți faci o succintă prezentare.

Răspuns: Mă numesc Cristian Barbosu, am 44 de ani, sunt casatorit de 21 de ani cu Anne si avem 3 fete: Fiona (17), Tara (13) si Eden (3).

photo(Cristi împreună cu Ann în timpul vizitei recente în Arizona)

Î: Poți să ne spui câteva cuvinte și despre pregătirea ta teologică?

R: Intre anii 1991-1995 am studiat si absolvit Institutul Biblic Moody din Chicago, intre anii 1995-1999 am studiat si primit Masterul in Teologie de la Seminarul Teologic din Dallas, iar intre anii 2003-2005 am studiat la Trinity Evangelical Divinity School, de unde in 2011 am obtinut doctoratul (PhD).

 Î: Am înțeles că ai avut invitații și ocazii să rămâi în SUA să păstorești; de ce ai revenit, totuși, în România?

R: Dupa primirea masteratului si mai apoi, dupa terminarea doctoratului am avut intr-adevar cateva invitatii din partea unor biserici americane si romanesti sa raman si sa pastoresc in SUA sau Canada, dar am refuzat, fiindca dintotdeauna am simtit chemarea Domnului inspre Romania. Chiar si atunci cand am discutat pentru prima oara cu Anne legat de posibilitatea casatoriei noastre, primul lucru pe care i l-am spus, a fost – eu nu ma simt chemat sa slujesc in alta tara ci doar in Romania. Ea fiind frantuzoaica si evident, dezinteresata pana atunci de Romania, i-a ramas intiparită in minte prima mea “conditie” legata de posibila noastra casnicie. Am avut mereu, nu stiu cum sa va descriu, un impuls interior inspre lucrarea din tara noastra. Acest lucru m-a impins inainte si cand am trecut prin vremuri grele si aceasta chemare inca ma impinge inainte… Până când? Nu stiu.

Î: Când te-ai întors în România, de ce ai hotărât să te implici în lucrare sub umbrela Cultului Baptist??

R: Bunicul meu din partea mamei a fost Baptist, si impreuna cu fratii lui, in perioada interbelica si dupa aceea, au fost foarte activi in bisericile baptiste de atunci. El a fost un model pentru mine. De aceea, prin el am ajuns sa cunosc biserica baptista din Curtici, in care, din momentul cercetarii mele de catre Dumnezeu, am fost si botezat in 1990 de catre Presedintele de atunci al Uniunii Baptiste, Traian Grecu. In acele vremi, biserica baptista din Curtici era celebra, datorita istoriei ei si modului prin care Dumnezeu a lucrat prin Duhul Sfant generatii la rand in ea. Am fost plasat de Dumnezeu intr-un mediu Baptist si de aceea, cand m-am reintors dupa absolvirea primelor 2 seminarii, am activat ca slujitor in Cultul Baptist din anul 1999 cand am pastorit impreuna cu alti slujitori, biserica baptista Maranata din Arad, iar mai apoi, incepand din 2005 biserica baptista Metanoia din Arad. Deci, procesul colaborarii mele cu UBR a fost natural. Pe de alta parte, dintotdeauna mi-am dorit colaborarea cu bisericile si lucratorii crestini. Doctrinar eram mai apropiat de doctrina si manifestarea credintei baptiste si aveam multi prieteni si lucratori pe care ii stimam in Cultul Baptist, dorind sa pun si eu umarul alaturi de ei. Nu mi-am dorit niciodata sa fiu independent fiindca dintotdeauna am perceput crestinismul ca fiind comunitar. Si in Romania, cultele iti asigurau aceasta comuniune si platformade interactiune si lucrare. Si am considerat la acel moment ca este cea mai potrivita platforma pentru mine si lucrarea la care am fost chemat in Romania.

Î: Din câte ne aducem aminte însă, încă de la început ai avut probleme să fii acceptat în UBR.

R: Da si nu. Nu am avut probleme atata timp cat am slujit in biserica Maranata, pe atunci o biserica de marca in UBR. Experienta mea de acolo mi-a dat si satisfactii dar mi-a adus si frustrari, fiind expus datorita prestigiului bisericii, la diferite lucruri din interiorul UBR, pastorul principal al bisericii fiind prieten cu fostul presedinte al UBR de atunci si avand si un rol important in forurile de conducere de atunci. Legalismul si problemele de ordin moral m-au determinat sa imi reconsider implicarea in acea biserica si dupa ce mi-am exprimat convingerile privind incompatibilitatile pe care le vedeam in anumite aspect duplicitare din viata bisericii, am plecat, inrolandu-ma in programul de doctorat. Oricum viata lunga nu mai aveam pe acolo, avand deja indicii privind indepartarea mea. Atunci au aparut problemele. Datorita afinitatii existente intre cei din conducerea de atunci a bisericii si a Uniunii, observatiile mele au declansat o reactie din partea lor, fiind trecut oarecum intre cei care nu sunt agreati cel putin de catre ei. Reintorcandu-ma in tara si dorind sa reintru in lucrare, de data asta lansand o noua biserica, era evident ca voi avea opozitie. Si exact asa s-a intamplat. Desi am depus dosarul la Uniune si aveam aprobarea comunitatii din Arad, conducerea de atunci nu a vrut sa ne dea autorizatia, si am asteptat aproximativ 2 ani sa fim acceptati, desi doctrinar sau statutar nu aveam diferente. Reprosurile care ni s-au adus atunci au avut de-a face cu traditiile baptiste pe care noi, cei care am pus bazele unei noi lucrari in Arad, nu le consideram atat de importante si unele chiar lipsite de o baza biblica. Conducerea de atunci avea tendinte fundamentaliste, sprijinind si promovand tacit legalismul din biserici. Din aceasta cauza s-au revoltat impotriva mea fiindca o editura din SUA publicase in acel an un capitol pe care-l prezentasem la o conferinta a organizatiei Evangelical Missiological Society, impotriva pericolului Legalismului in crestinismul evanghelic din Romania, pericol recunoscut de catre comunitatea evanghelica internationala, mai putin de catre liderii religiosi din contextul local romanesc. Toate acestea impreuna cu reactia lor din trecut la plecarea mea, au generat o atitudine de impotrivire. Chiar daca nu toti membrii consiliului executiv de atunci au fost impotriva mea (unii nesemnand anumite acte acuzatoare), totusi au reusit sa trimita o scrisoarea tuturor bisericilor baptiste din tara, prin care le avertizau sa nu aiba nimic de-a face cu mine si lucrarea pe care am inceput-o. Desi m-am intristat mult atunci, scrisoarea aceea ne-a ajutat enorm, facandu-i curiosi pe multi pastori si lucratori care au primt-o, sa vina la Arad si sa ne vada lucrarea pe viu (ceea ce majoritatea celor care au scris scrisoarea n-au facut-o) si in urma constatarilor lor sa ne binecuvante si sa ne incurajeze sa mergem mai departe, dezmintind acuzatiile distorsionate lansate impotriva noastra. Au fost anumiti pastori si inca mai sunt unii, de obicei cei afiliati cu fosta conducere, care mi-au interzis atunci – si unii o fac si azi – sa predic prin bisericile lor, sau sa organizez eveniemente in regiunile lor. Am avut cateva cazuri cand acestia i-au bulversat pe organiztaori, raspandind tot felul de barfe si distorsionari de adevar, asa incat oamenii s-au retras, sau le-a fost interzis sa mai vina. Recent am avut probleme cu o casatorie in care pastorul bisericii din care provenea mirele n-a vrut sa aiba nimic de-a face cu nunta acestuia, desi nunta s-a tinut in localitatea unde el pastorea – pentru simpul fapt ca fata e din biserica noastra si urma sa participam si noi la cununie. Mi-au trebuit cativa ani sa-i dau dreptate lui Pavel prvind partidele si politica in biserici …

photo2

Î. Și totuși,în pofida unor astfel de obstacole, ai continuat să vrei să intri în Uniune, ceea ce s-a și întâmplat, și ulterior ai conlucrat cu ei cativa ani la rând. Ce ai apreciat în mod deosebit în această organizație?

R: Am continuat sa sper, si ma bucur ca nu am cedat, fiindca in timp Dumnezeu ne-a deschis usa si am fost acceptati. Impotrivirile acelor lideri imi confirmau mai mult nevoia stringenta de schimbare sau ajutorare a starii bisericilor evanghelice din Romania, si imi doream mult sa pot sa ajut si eu, si de aceea nu am renuntat. Si pot spune ca nu regret anii pe care i-am petrecut in UBR. Sunt o multime de pastori si lucratori deosebiti intre baptistii din Romania, oameni ai lui Dumnezeu care simt si lupta pentru Hristos. Am apreciat dorinta de studiere a Cuvantului, pasiunea pentru evanghelizare, si marturia buna a multor credinciosi si biserici baptiste din tara. Am avut experiente frumoase in Cultul Baptist, si astazi chiar daca nu mai fac parte din cadrul acestei organizatii, continui sa am aceeasi partasie frumoasa cu multi lucratori si biserici si îi respect pe toti oamenii de bine din cadrul acestui Cult si ma rog si pentru ceilalti care, tind sa cred ca nu au o inima rea, ci pur si simplu sunt orbiti sau inselati, nu doar in privinta lucrarii noastre ci si a altor lucrari frumoase si sanatoase care ar putea ajuta si revitaliza miscarea baptista din Romania. Am sperante insa, fiindca vad o noua generatie de pastori care gandesc altfel si nu mai traiesc cu frica fata de unii din vechea garda, care erau atât buni in arta intimidarii.

Î. Care crezi tu că sunt problemele acestei organizații?

R: Intrebarea asta ma pune intr-o situatie dificila, fiindca pe de o parte nu imi place sa judec lucrarea altora (fiindca stiu ce inseamna sa fii judecat de altii) dar pe de alta parte ma simt responsabil sa ajut inspre bine orice organizatie crestina, si deseori nu ai cum sa ajuti o lucrare daca nu o si evaluezi. Si probabil ca asta este una din problemele fundamentale pe care le-am descoperit eu in aceasta organizatie. Mentionez ca tot ce spun aici este pur si simplu parerea mea personala. Mi-as fi dorit ca la conferintele nationale sau congresele care au loc, in loc de programe, predici si spectacole religioase triumfaliste, sa aiba loc evaluari realiste ale situatiei bisericilor si marturiei evanghelice din Romania. Miscarea baptista la fel ca si cea penticostala, sau CEV, sunt intr-o continua criza, pot spune chiar acuta, de ani de zile. M-as fi asteptat ca liderii ei sa fi recunoscut lucrul acesta si sa fi expus si discutat cauzele, dar si posibilele solutii. Acelasi lucru l-am constatat si in biserici, majoritatea neavand sisteme de evaluare a lucrarii si lucratorilor lor si nici perioade peste an cand sa faca acest lucru – si apoi se mirau cum de nu cresc, dand mai degraba vina pe circumstante, lume, lipsuri materiale. Lipsa evaluarii, a transparentei, recunoasterea realista a problemelor si cautarea de solutii viabile, sunt o parte din problemele cu care se confrunta, cred eu, cam toate organizatiile evanghelice din Romania, cel putin la nivelul conducerii lor.

O a doua problema pe care o vad, este lipsa de relevanta si implicit, lipsa impactului asupra generatiei contemporane. Desi tot mai multi lucratori recunosc necesitatea schimbarii in cadrul bisericilor lor, prea putini au curajul sa o faca. Unora le este frica (si am dat de pastori carora le era frica de comitet sau de cei cu gura mare si buzunar mare din biserica), altora le este lene (fiindca schimbarea necesta efort si munca continua) sau altii nu sunt dispusi sa plateasca pretul (confortul a fost si va ramane o arma letala a celui rau). Astfel orientarea bisericii a devenit mai degraba spre interior si nu spre exterior, asa cum ne-a focalizat Isus, eforturile si discutiile fiind mai degraba indreptate inspre mentinerea unui status-quo si tinerea unor traditii decat contextualizarea la nevoile spirituale ale celor nemantuiti si castigarea sufletelor lor (1 Cor 9). Si nu cred ca doar schimband un stil muzical, sau permitand mai multa libertate in inchinare schimba ceva. Din punctul meu de vedere este o problema de sistem, de hard – acolo trebuie sa aiba loc schimbarea, in modul de gandire si viziune al liderilor, dar acel lucru nu se va intampla atata timp cat bisericile evanghelice sunt orientate pe program si nu pe ucenicizare, pe un stil de predicare sau de studiu pur teoretic fara acent pe partea aplicativa si darea de socoteala la nivel personal, pe o rutina si un stil ne-evaluat si neschimbat potrivit generatiilor trecute dar putin relevant si cu impact generatiei de astazi. De ce ne mai miram ca ne pierdem tinerii, iar cei din lume sunt tot mai dezinteresati de meniul spiritual pe care-l oferim? Oare nu ne-am intrebat daca nu cumva e expirat? Nu Cuvantul, ci meniul oferit de noi – modul in care imbracam Cuvantul in forme fosilizate si uzate, inabusindu-l cu toate celelalte traditii de-ale noastre, ajungand sa avem o forma de evlavie, dar fara putere.

Si aici mentionez o a treia problema pe care eu am experimentat-o, si care e strans legata de tot ce am spus pana acum – legalismul. Un cuvant care-i face sa reactioneze pe unii, dar din pacate intr-o forma agresiva asemanatoare fariseismului din vremea lui Isus. Din pacate, asa cum fiecare natiune are pacatele si intariturile ei, noi avem legalismul care vine impreuna cu orbirea si mandria fariseica. Din pacate, nu doar in Cultul Baptist sunt inca propagatori ai legalismului ci in majoritatea Cultelor Evangheice. Ma bucur insa sa vad tot mai multi pastori si lideri crestini, chiar si in fruntea acestor organizatii, care au curajul sa expuna acest pericol si sa inceapa sa faca ajustarile necesare in bisericile lor, sau in comunitatile lor. Ma doare cand vad efectul legalismului in biserici, nu doar prin absolutizarea formei si relativizarea functiei (exact inversarea principiilor Scripturii), ci mai ales prin duplicitatea pe care o produce, un efect cunoscut al legalismului atat in Scripturi cat si in istoria bisericii. Mediul social corupt in care traim ca natiune, ne este favorizat in biserici prin legalism care mereu pune acentul pe aparente si pe exterior in detrimentul schimbarii interioare, neglijand valorile morale pentru traditii si reguli mai mult sau mai putin biblice. Si rezultatele se vad. Stiu ca imi asum un risc cand spun asta, dar majoritatea bisericilor despre care eu stiu ca au murit sau sunt in coma astazi, sunt biserici in care, fie duplicitatea crestinilor le-a adus in starea asta, fie legalismul liderilor le-a sugrumat de orice forma de viata. Litera legii care le-a ucis, lipsita de Spiritul care da viata.

Eu am speranta insa, repet, cunoscand noua generatie de pastori baptisti, ca lucrurile se vor schimba si au inceput sa se schimbe si in UBR. Multi dintre ei sunt oameni sensibili la vocea Duhului, educati in Scripturi si cu o pasiune pentru Dumnezeu care le da curajul sa plateasca un pret. Asa cum unii din predecesorii lor au platit pretul persecutiei comuniste, tot asa cred ca vor fi pastori ai generatiei noastre care vor plati pretul persecutiei legaliste, sa o numesc asa. Ma rog pentru UBR, fiindca pretuiesc istoria baptista si lucrarea pe care o fac fratii mei acolo.

Î. Atunci de ce ai părăsit, totuși, Cultul Baptist? Și ce a însemnat pentru tine decizia aceasta?

(Raspunsul la această întrebare, cât și la altele în plus, în partea a II-a a interviului)

6 comentarii

  1. Ma bucur de re’postarea acestui subiect al trezirii,”eveniment „,ce este dorit de crestinii din intreaga lume,iar cei mai multi sunt dezamagiti,observind ,ca,de la an la an,in loc de o,crestere a puterii,lucrarii duhovnicesti,asistam la o „forma „de religie,traditionalista,ce se bazeaza, -in toate cultele ,fara exceptie-,pe o trezire „spectaculoasa” ,produsa de „megapredicatori”,sau de evenimente miraculoase ,ce ar putea fi percepute de simturile fizice,(vaz,auz,tactil,gust,miros). Asa cum am afirmat in comentariile precedente,trezirea se produce in acest moment ,in fiecare clipa ,la scara planetara,si nu poate fi perceputa cu cele cinci simturi firesti,fiind necesar un al „saselea simt”,care sa preia” controlul” celor cinci simturi fizice slabe, limitate, si in imposibilitatea de a penetra „zidul”material,zid construit de „inselatorul” din Eden,si care ne desparte de Dumnezeu . Acest lucru se poate realiza,exclusiv,printr-o „NASTERE DIN NOU”, autentica ,din apa si DUH,si apoi ,cu o „alimentatie zilnica” adecvata ,cu MANA CEREASCA,si cu LAPTELE DUHOVNICESC,sa crestem si sa ne dezvoltam ,si sa devenim parte integranta a BISERICII LUI HRISTOS,MADULARE ale TRUPULUI SAU,dupa cum hotaraste EL,si sa ne aducem contributia ,la dezvoltarea si cresterea spre desavisrirea ACESTUIA.(Romani 6)
    Fiti binecuvintati.

  2. Noi toti crestini pentru aceasta trebuie sa luptam sa devenim oameni noi in Hristos .
    2 Corinteni 5:17. Caci, daca este cineva in Hristos, este o faptura noua. Cele vechi s-au dus: iata ca toate lucrurile s-au facut noi.Amin!
    Cuvintele pline de curaj si reumplerea cu Duhul Sfant poate aduce o trezire mare in randul crestinilor.Un crestin adevarat poate intotdeauna sa ia totul de la zero,ca tot ce este vechi si stricat sa prinda o nou viata prin schimbarea produsa de Isus in noi .
    Sa nu uitam ca noi suntem ai Lui Hristos, nu a cultelor sau religiilor vechi sau nou infintate,aceasta sa nu uitam niciodata ,ca suntem si vom ramane vesnic ai Lui Hristos .
    Nu e usor sa faci o schimbare ,cunosc sentimentul shimbari ,a lepadarii raului si a urmarii binelui si inceputul vietii unei noi trairi dupa Adevar, chiar daca am mai cazut uneori
    Pentru mine orice schimbare duhovniceasca ma reintinereste ,imi da forte si putere de inaintare incomensurabila ,incat problemele pentru mine sunt chiar necesare ca sa pot dobandii o dezvoltare si o experienta a Duhului Sfant in viata mea.
    Sunt o crestina a noului duhovnicesc,tot ce-i nou facut in Hristos imi da putere si curaj de viata sa inaintez pe cale .Isus Hristos a fost Omul schimbarii si al noului duhovnicesc.
    Luand de fiecare data totul de la inceput dupa un esec sau o dezamagire ,ma revigoreaza spiritual , caci am facut de fiecare data o curatenie interioara si exterioara ,binenteles dupa o meditatie cu Dumnezeu cand s-a produs si o regenerare adanca in sufletul meu si cred ca de aceasta are nevoie Biserica celui viu in zilele de azi ,de o tulburare a apelor de o zdrobire a raului ,ca sa vina adevarata limepezire si curatenie a tuturor lucrurilor, in adunarile Dumnezeului celui viu. Dumnezeu sa ne ajute!
    Evrei 6 .1-20 ,1 Corinteni 3:1-23,11
    In aceste capitole si nu numai gasim solutia la tot ce vreti sa incepeti de la inceput ,deci sa nu faceti altfel de cum va cere Dumnezeu sa faceti ,ca sa nu va treziti ca ati facut degeaba ,iar o lucrare gresita ca cei din trecut.
    (2Timotei 2:19)
    Totusi temelia tare a lui Dumnezeu sta nezguduita, avand pecetea aceasta: „Domnul cunoaste pe cei ce sunt ai Lui”; si: „Oricine rosteste Numele Domnului sa se departeze de faradelege!”Amin!
    Oamenii duhovnicesti au puterea aceasta de a schimba lucrurile gresite si erodate in timp dar sa nu uitam ca diavolul are si el puterea lui partiala in aceasta lume ca sa opreasca trezirea , de aceea trebuie sa luptam si sa nu uitam ca Dumnezeul nostru este Atotputernic ,nu doar partial puternic .
    Cred si ma rog pentru crestinii care pot schimba in bine ,raul invechit si distorsionat de cel rau si sa transformdaca alegem binele in loc de rau.
    Dumnezeu sa lumie tot raul in binele crestinilor.Este o zicala „tot raul e spre un bine „si cred ca „Totul va fi bine”daca alegem binele in loc de rau.

    Fiti binecuvantati!

    1. Din pacate, cei ce vorbesc cel mai mult de la amvoanele bisericilor despre TREZIRE ,o impideca fiindca ei cred ca numai prin ei poate veni!
      TRIST-Tare- dar adevarat.
      mike

  3. Lui Cristian Barbosu ,din partea lui Mos Ion Roata: PSALMUL 119

    [ – BIBLIA ROMANA.COM – ]

    1 Ferice de cei fără prihană în calea lor, cari umblă întotdeauna după Legea Domnului!

    2 Ferice de ceice păzesc poruncile Lui, cari -L caută din toată inima lor,

    3 cari nu săvîrşesc nicio nelegiuire, şi umblă în căile Lui!

    4 Tu ai dat poruncile Tale ca să fie păzite cu sfinţenie.

    5 O, de ar ţinti căile mele la păzirea orînduirilor Tale!

    6 Atunci nu voi roşi de ruşine, la vederea tuturor poruncilor Tale!

    7 Te voi lăuda cu inimă neprihănită, cînd voi învăţa legile dreptăţii Tale.

    8 Vreau să păzesc orînduirile Tale: nu mă părăsi de tot!

    9 Cum îşi va ţinea tînărul curată cărarea? Îndreptîndu-se după Cuvîntul Tău.

    10 Te caut din toată inima mea; nu mă lăsa să mă abat dela poruncile Tale.

    11 Strîng Cuvîntul Tău în inima mea, ca să nu păcătuiesc împotriva Ta!

    12 Binecuvîntat să fii Tu, Doamne! Învaţă-mă orînduirile Tale!

    13 Cu buzele mele vestesc toate hotărîrile gurii Tale.

    14 Cînd urmez învăţăturile Tale, mă bucur de parc’aş avea toate comorile.

    15 Mă gîndesc adînc la poruncile Tale, şi cărările Tale le am supt ochi.

    16 Mă desfătez în orînduirile Tale, şi nu uit Cuvîntul Tău.

    17 Fă bine robului Tău, ca să trăiesc şi să păzesc Cuvîntul Tău!

    18 Deschide-mi ochii, ca să văd lucrurile minunate ale Legii Tale!

    19 Sînt un străin pe pămînt: nu-mi ascunde poruncile Tale!

    20 Totdeauna mi se topeşte sufletul de dor după legile tale.

    21 Tu mustri pe cei îngîmfaţi, pe blestemaţii aceştia, cari se rătăcesc de la poruncile Tale.

    22 Ridică de peste mine ocara şi dispreţul! Căci păzesc învăţăturile Tale.

    23 Să tot stea voevozii şi să vorbească împotriva mea: robul tău cugetă adînc la orînduirile Tale.

    24 Învăţăturile Tale sînt desfătarea mea şi sfătuitorii mei.

    25 Sufletul meu este lipit de ţărînă: înviorează-mă, după făgăduinţa Ta!

    26 Eu îmi istorisesc căile, şi Tu mă asculţi: învaţă-mă orînduirile Tale!

    27 Fă-mă să pricep calea poruncilor Tale, şi voi cugeta la lucrurile Tale cele minunate.

    28 Îmi plînge sufletul de durere: ridică-mă după Cuvîntul Tău!

    29 Depărtează-mă de calea necredincioşiei către Tine, şi dă-mi îndurarea ta, ca să urmez Legea Ta!

    30 Aleg calea adevărului, pun legile Tale supt ochii mei.

    31 Mă ţin de învăţăturile Tale, Doamne, nu mă lăsa de ruşine!

    32 Alerg pe calea poruncilor Tale, căci îmi scoţi inima la larg.

    33 Învaţă-mă, Doamne, calea orînduirilor Tale, ca s’o ţin pînă în sfîrşit!

    34 Dă-mi pricepere, ca să păzesc Legea Ta şi s’o ţin din toată inima mea!

    35 Povăţuieşte-mă pe cărarea poruncilor Tale, căci îmi place de ea.

    36 Pleacă-mi inima spre învăţăturile Tale, şi nu spre cîştig!

    37 Abate-mi ochii dela vederea lucrurilor deşarte, înviorează-mă în calea Ta!

    38 Împlineşte-Ţi făgăduinţa faţă de robul Tău, făgăduinţa făcută pentru cei ce se tem de Tine!

    39 Depărtează dela mine ocara de care mă tem! Căci judecăţile Tale sînt pline de bunătate.

    40 Iată, doresc să împlinesc poruncile Tale: fă-mă să trăiesc în neprihănirea cerută de Tine!

    41 Să vină, Doamne, îndurarea Ta peste mine, mîntuirea Ta, după făgăduinţa Ta!

    42 Şi atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocoreşte, căci mă încred în Cuvîntul Tău.

    43 Nu lua de tot din gura mea cuvîntul adevărului! Căci nădăjduiesc în judecăţile Tale.

    44 Voi păzi Legea Ta necurmat, totdeauna şi pe vecie.

    45 Voi umbla în loc larg, căci caut poruncile Tale.

    46 Voi vorbi despre învăţăturile Tale înaintea împăraţilor, şi nu-mi va roşi obrazul.

    47 Mă desfătez în poruncile Tale, căci le iubesc.

    48 Îmi întind mînile spre poruncile Tale, pe cari le iubesc, şi vreau să mă gîndesc adînc la orînduirile Tale.

    49 Adu-Ţi aminte de făgăduinţa dată robului Tău, în care m’ai făcut să-mi pun nădejdea!

    50 Aceasta este mîngîierea mea în necazul meu: că făgăduinţa Ta îmi dă iarăş viaţă.

    51 Nişte îngîmfaţi mi-aruncă batjocuri; totuş eu nu mă abat dela Legea Ta.

    52 Mă gîndesc la judecăţile Tale de odinioară, Doamne, şi mă mîngîi.

    53 M’apucă o mînie aprinsă la vederea celor răi, cari părăsesc Legea Ta.

    54 Orînduirile Tale sînt prilejul cîntărilor mele, în casa pribegiei mele.

    55 Noaptea îmi aduc aminte de Numele Tău, Doamne, şi păzesc Legea Ta.

    56 Aşa mi se cuvine, căci păzesc poruncile Tale.

    57 Partea mea, Doamne, o spun, este să păzesc cuvintele Tale.

    58 Te rog din toată inima mea: ai milă de mine, după făgăduinţa Ta!

    59 Mă gîndesc la căile mele, şi îmi îndrept picioarele spre învăţăturile Tale.

    60 Mă grăbesc, şi nu preget să păzesc poruncile Tale.

    61 Cursele celor răi mă înconjoară, dar nu uit Legea Ta.

    62 Mă scol la miezul nopţii să Te laud pentru judecăţile Tale cele drepte.

    63 Sînt prieten cu toţi cei ce se tem de Tine, şi cu cei ce păzesc poruncile Tale.

    64 Pămîntul, Doamne, este plin de bunătatea Ta; învaţă-mă orînduirile Tale!

    65 Tu faci bine robului Tău, Doamne, după făgăduinţa Ta.

    66 Învaţă-mă să am înţelegere şi pricepere, căci cred în poruncile Tale.

    67 Pînă ce am fost smerit, rătăceam; dar acum păzesc Cuvîntul Tău.

    68 Tu eşti bun şi binefăcător: învaţă-mă orînduirile tale!

    69 Nişte îngîmfaţi urzesc neadevăruri împotriva mea; dar eu păzesc din toată inima mea poruncile Tale.

    70 Inima lor este nesimţitoare ca grăsimea: dar eu mă desfătez în Legea Ta.

    71 Este spre binele meu că m’ai smerit, ca să învăţ orînduirile Tale.

    72 Mai mult preţuieşte pentru mine legea gurii Tale, decît o mie de lucruri de aur şi de argint.

    73 Mîinile Tale m’au făcut, şi m’au întocmit; dă-mi pricepere, ca să învăţ poruncile Tale!

    74 Cei ce se tem de Tine mă văd şi se bucură, căci nădăjduiesc în făgăduinţele Tale.

    75 Ştiu, Doamne, că judecăţile Tale sînt drepte: din credincioşie m’ai smerit.

    76 Fă ca bunătatea Ta să-mi fie mîngîierea, cum ai făgăduit robului Tău!

    77 Să vină peste mine îndurările Tale, ca să trăiesc, căci Legea Ta este desfătarea mea.

    78 Să fie înfruntaţi îngîmfaţii cari mă asupresc fără temei! Căci eu mă gîndesc adînc la poruncile Tale.

    79 Să se întoarcă la mine, cei ce se tem de Tine, şi cei ce cunosc învăţăturile Tale!

    80 Inima să-mi fie neîmpărţită în orînduirile Tale, ca să nu fiu dat de ruşine!

    81 Îmi tînjeşte sufletul după mîntuirea Ta: nădăjduiesc în făgăduinţa Ta.

    82 Mi se topesc ochii după făgăduinţa Ta, şi zic: ,,Cînd mă vei mîngîia?„

    83 Căci am ajuns ca un burduf pus în fum; totuş nu uit orînduirile Tale.

    84 Care este numărul zilelor robului Tău? Cînd vei pedepsi pe cei ce mă prigonesc?

    85Nişte îngîmfaţi sapă gropi înaintea mea; nu lucrează după Legea ta.

    86 Toate poruncile tale nu sînt decît credincioşie; ei mă prigonesc fără temei: ajută-mă!

    87 Gata, gata să mă doboare şi să mă prăpădească, dar eu nu părăsesc poruncile Tale.

    88 Înviorează-mă după bunătatea Ta, ca să păzesc învăţăturile gurii Tale!

    89 Cuvîntul Tău, Doamne, dăinuieşte în veci în ceruri.

    90 Credincioşia ta ţine din neam în neam; Tu ai întemeiat pămîntul, şi el rămîne tare.

    91 După legile Tale stă în picioare totul astăzi, căci toate lucrurile Îţi sînt supuse.

    92 Dacă n’ar fi fost Legea Ta desfătarea mea, aş fi pierit în ticăloşia mea.

    93 Niciodată nu voi uita poruncile Tale, căci prin ele mă înviorezi.

    94 Al Tău sînt: mîntuieşte-mă! Căci caut poruncile Tale.

    95 Nişte răi mă aşteaptă ca să mă piardă; dar eu iau aminte la învăţăturile Tale.

    96 Văd că tot ce este desăvîrşit are margini: poruncile Tale însă sînt fără margini.

    97 Cît de mult iubesc Legea Ta! Toată ziua mă gîndesc la ea.

    98 Poruncile Tale mă fac mai înţelept decît vrăjmaşii mei, căci totdeauna le am cu mine.

    99 Sînt mai învăţat decît toţi învăţătorii mei, căci mă gîndesc la învăţăturile Tale.

    100 Am mai multă pricepere decît bătrînii, căci păzesc poruncile Tale.

    101 Îmi ţin piciorul departe de orice drum rău, ca să păzesc Cuvîntul Tău.

    102 Nu mă depărtez de legile Tale, căci Tu mă înveţi.

    103 Ce dulci sînt cuvintele Tale pentru cerul gurii mele! Mai dulci decît mierea în gura mea!

    104 Prin poruncile Tale mă fac mai priceput, deaceea urăsc orice cale a minciunii.

    105 Cuvîntul Tău este o candelă pentru picioarele mele, şi o lumină pe cărarea mea.

    106 Jur, -şi mă voi ţinea de jurămînt, -că voi păzi legile Tale cele drepte.

    107 Sînt foarte amărît: înviorează-mă, Doamne, după Cuvîntul Tău!

    108 Primeşte, Doamne, simţimintele pe cari le spune gura mea, şi învaţă-mă legile Tale!

    109 Viaţa îmi este necurmat în primejdie, şi totuş nu uit Legea Ta.

    110 Nişte răi îmi întind curse, dar eu nu mă rătăcesc dela poruncile Tale.

    111 Învăţăturile Tale sînt moştenirea mea de veci, căci ele sînt bucuria inimii mele.

    112 Îmi plec inima să împlinesc orînduirile Tale, totdeauna şi pînă la sfîrşit.

    113 Urăsc pe oamenii nehotărîţi, dar iubesc Legea Ta.

    114 Tu eşti adăpostul şi scutul meu; eu nădăjduiesc în făgăduinţa Ta.

    115 Depărtaţi-vă de mine, răilor, ca să păzesc poruncile Dumnezeului meu!

    116 Sprijineşte-mă, după făgăduinţa Ta, ca să trăiesc, şi nu mă lăsa de ruşine în nădejdea mea!

    117 Fii sprijinul meu, ca să fiu scăpat, şi să mă veselesc neîncetat de orînduirile Tale!

    118 Tu dispreţuieşti pe toţi ceice se depărtează de orînduirile Tale, căci înşelătoria lor este zădarnică.

    119 Ca spuma iei pe toţi cei răi de pe pămînt: de aceea eu iubesc învăţăturile Tale.

    120 Mi se înfioară carnea de frica Ta, şi mă tem de judecăţile Tale.

    121 Păzesc legea şi dreptatea: nu mă lăsa în voia asupritorilor mei!

    122 Ia supt ocrotirea Ta binele robului Tău, şi nu mă lăsa apăsat de nişte îngîmfaţi!

    123 Mi se topesc ochii după mîntuirea Ta, şi după făgăduinţa Ta cea dreaptă.

    124 Poartă-Te cu robul Tău după bunătatea Ta, şi învaţă-mă orînduirile Tale!

    125 Eu sînt robul tău; dă-mi pricepere, ca să cunosc învăţăturile Tale.

    126 Este vremea ca Domnul să lucreze: căci ei calcă Legea Ta.

    127 De aceea, eu iubesc poruncile Tale, mai mult de cît aurul, da, mai mult decît aurul curat:

    128 De aceea găsesc drepte toate poruncile Tale, şi urăsc orice cale a minciunii.

    129 Învăţăturile Tale sînt minunate: de aceea le păzeşte sufletul meu.

    130 Descoperirea cuvintelor Tale dă lumină, dă pricepere celor fără răutate.

    131 Deschid gura şi oftez, căci sînt lacom după poruncile Tale.

    132 Întoarce-Ţi Faţa spre mine, şi ai milă de mine, după obiceiul Tău faţă de ceice iubesc Numele Tău!

    133 Întăreşte-mi paşii în Cuvîntul Tău, şi nu lăsa nici o nelegiuire să stăpînească peste mine!

    134 Izbăveşte-mă de asuprirea oamenilor, ca să păzesc poruncile Tale!

    135 Fă să strălucească Faţa Ta peste robul Tău, şi învaţă-mă orînduirile Tale!

    136 Ochii îmi varsă şiroaie de ape, pentrucă Legea Ta nu este păzită.

    137 Tu eşti drept, Doamne, şi judecăţile Tale sînt fără prihană.

    138 Tu Îţi întemeiezi învăţăturile pe dreptate, şi pe cea mai mare credincioşie.

    139 Rîvna mea mă mănîncă, pentru că protivnicii mei uită cuvintele Tale.

    140 Cuvîntul Tău este cu totul încercat, şi robul Tău îl iubeşte.

    141 Sînt mic şi dispreţuit, dar nu uit poruncile Tale.

    142 Dreptatea Ta este o dreptate vecinică, şi Legea Ta este adevărul.

    143 Necazul şi strîmtorarea mă ajung, dar poruncile Tale sînt desfătarea mea.

    144 Învăţăturile Tale sînt drepte pe vecie: dă-mi pricepere, ca să trăiesc!

    145 Te chem din toată inima mea: ascultă-mă, Doamne, ca să păzesc orînduirile Tale.

    146 Te chem: mîntuieşte-mă, ca să păzesc învăţăturile Tale!

    147 O iau înaintea zorilor şi strig; nădăjduiesc în făgăduinţele Tale.

    148 O iau înaintea străjilor de noapte, şi deschid ochii, ca să mă gîndesc adînc la Cuvîntul Tău.

    149 Ascultă-mi glasul, după bunătatea Ta: înviorează-mă, Doamne, după judecata ta!

    150 Se apropie ceice urmăresc mişelia, şi se depărtează de Legea Ta.

    151 Dar Tu eşti aproape, Doamne, şi toate poruncile Tale sînt adevărul.

    152 De multă vreme ştiu din învăţăturile Tale, că le-ai aşezat pentru totdeauna.

    153 Vezi-mi ticăloşia, şi izbăveşte-mă, căci nu uit Legea Ta.

    154Apără-mi pricina, şi răscumpără-mă, înviorează-mă după făgăduinţa Ta.

    155 Mîntuirea este departe de cei răi, căci ei nu caută orînduirile Tale.

    156 Mari sînt îndurările Tale, Doamne! Înviorează-mă după judecăţile Tale!

    157 Mulţi sînt prigonitorii şi protivnicii mei, dar nu mă depărtez de învăţăturile Tale.

    158 Văd cu scîrbă pe cei necredincioşi Ţie, cari nu păzesc Cuvîntul Tău.

    159 Vezi cît de mult iubesc eu poruncile Tale: înviorează-mă, Doamne, după bunătatea Ta!

    160 Temelia Cuvîntului Tău este adevărul, şi toate legile Tale cele drepte sînt vecinice.

    161 Nişte voievozi mă prigonesc fără temei, dar inima mea nu tremură decît de cuvintele Tale.

    162 Mă bucur de Cuvîntul Tău, ca cel ce găseşte o mare pradă.

    163 Urăsc şi nu pot suferi minciuna, dar iubesc Legea Ta.

    164 De şapte ori pe zi Te laud, din pricina legilor Tale celor drepte.

    165 Multă pace au ceice iubesc Legea Ta, şi nu li se întîmplă nicio nenorocire.

    166 Eu nădăjduiesc în mîntuirea Ta, Doamne, şi împlinesc poruncile Tale.

    167 Sufletul meu ţine învăţăturile Tale, şi le iubesc mult de tot!

    168 Păzesc poruncile şi învăţăturile Tale, căci toate căile mele sînt înaintea Ta.

    169 Să ajungă strigătul meu pînă la Tine, Doamne! Dă-mi pricepere, după făgăduinţa Ta.

    170 Să ajungă cererea mea pînă la Tine! Izbăveşte-mă, după făgăduinţa Ta!

    171 Buzele mele să vestească lauda Ta, căci Tu mă înveţi orînduirile Tale!

    172 Să cînte limba mea Cuvîntul Tău, căci toate poruncile Tale sînt drepte!

    173 Mîna Ta să-mi fie într’ajutor, căci am ales poruncile Tale.

    174 Suspin după mîntuirea Ta, Doamne, şi Legea Ta este desfătarea mea.

    175 Să-mi trăiască sufletul şi să Te laude, şi judecăţile Tale să mă sprijinească!

    176 Rătăcesc ca o oaie pierdută: caută pe robul Tău, căci nu uit poruncile Tale.

  4. Multumim pentru interviu Mike! Felicitari Cristian Barbosu! Tine-o tot asa. Domnul sa ridice cat mai multi pastori si lucratori ca tine in Romania si sa ne ajute pe toti sa intelegem pentru totdeauna ca singurul nostru adversar impotriva caruia avem de luptat este satana , nu fratii nostri, lucratorii sau alte culte. Mult har, pace si binecuvantari! Iar pentru tine Cristi un salut :”Cauta sa te infatisezi inaintea lui Dumnezeu ca un om incercat ,ca un lucrator care n-are de ca sa-i fie rusine si care imparte drept Cuvintul adevarului. (2Timotei 2:15) GOD BLESS YOU.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s