ESTE IOSIF TON SINGUR ?!

Nu sunt singur, căci Tatăl este cu Mine.

(Ioan 16:32)

Cu siguranţă nu mai este necesar să spunem că transformarea convingerii în acţiune necesită un mare sacrificiu. Poate însemna renunţarea sau separarea noastră de anumiţi oameni sau de anumite lucruri, rămânând cu un sentiment straniu de deposedare şi de singurătate. De aceea omul care în cele din urmă se va înălţa ca un

vultur spre înălţimile zilei fără nori şi va trăi în lumina soarelui lui Dumnezeu trebuie să se mulţumească să trăiască o viaţă de relativă singurătate.

Nu există păsări care să trăiască în atâta solitudine ca vulturii, pentru că ei nu zboară niciodată în stoluri. Rareori pot fi văzuţi doi vulturi împreună. Şi o viaţă care este dedicată lui Dumnezeu cunoaşte părtăşia divină, indiferent cât de multe prietenii omeneşti au trebuit să fie pierdute pe drum.

Dumnezeu caută „oameni vulturi“, pentru că nimeni nu va ajunge vreodată la împlinirea deplină a celor mai bune lucruri ale lui Dumnezeu în viaţa lui spirituală fără să înveţe să umble singur cu El. Îl vedem pe Avraam singur „în ţara Canaan, în timp ce Lot a locuit în cetăţile din câmpie … până la Sodoma“ (Gen. 13:12). Moise, deşi educat în toată înţelepciunea Egiptului, a trebuit să petreacă patruzeci de ani singur cu Dumnezeu în deşert. Şi Pavel, care era plin de toată cunoştinţa grecilor şi care a stat „la picioarele lui Gamaliel“ (Fapte 22:3), i s-a cerut, după întâlnirea cu Domnul Isus, să meargă imediat „în Arabia“ (Gal. 1:17) ca să înveţe viaţa de deşert cu Dumnezeu.

Să-L lăsăm pe Dumnezeu să ne izoleze, dar prin aceasta nu înţeleg izolarea într-o mănăstire. Ci acea experienţă a izolării prin care Domnul creează o independenţă a vieţii şi a credinţei astfel încât sufletul să nu mai depindă de ajutorul, rugăciunile, credinţa şi grija permanentă a altora. Sprijinul şi inspiraţia de la alţii sunt necesare, şi ele au locul lor în creşterea unui credincios, dar la un moment dat ele pot să devină efectiv o piedică în calea credinţei şi a propăşirii unui om.

Dumnezeu ştie cum să schimbe împrejurările noastre ca să ne izoleze. Şi odată ce ne dăruim Lui şi El ne trece prin experienţa izolării, noi nu mai suntem dependenţi de cei din jurul nostru, deşi continuăm să-i iubim la fel de mult ca înainte. Atunci realizăm că El a făcut o lucrare nouă în noi şi că aripile sufletului nostru au învăţat să se înalţe tot mai sus.

Trebuie să îndrăznim să fim singuri, în felul în care Iacov a trebuit să fie singur pentru ca Îngerul lui Dumnezeu să-i şoptească la ureche: „Numele tău nu va mai fi Iacov, ci te vei chema Israel“ (Gen. 32:28); în felul în care Daniel a trebuit să fie lăsat singur ca să vadă viziunile cereşti; şi în felul în care Ioan a trebuit să fie exilat pe insula Patmos ca să primească şi să înregistreze „descoperirea lui Isus Hristos, pe care i-a dat-o Dumnezeu“ (Apocalipsa 1:1).

El singur a „călcat în teasc“ (Isaia 63:3) pentru noi. De aceea, suntem noi pregătiţi mai degrabă pentru un timp de „glorioasă izolare“ decât să-L părăsim pe El?
FAMILY TO FAMILY

9 comentarii

  1. „Ci tu,cind te rogi,intra in odaita ta,incuie-ti usa,si roaga-te Tatalui tau,care este in ascuns;si Tatal tau,care vede in ascuns,iti va rasplati.”(Matei 6;6)
    Cea mai apropiata relatie Tata- Fiu,are loc in intimitatea „cinei din odaia de sus”,unde se deruleaza cele mai tainice evenimente spirituale,a perceptiei vesniciei,a transcendentei spre o dimensiune noua a existentei,dincolo de materie si de simturile firesti,perceputa prin Duhul Sfint. In singuratate, in izolare de tumultul societatii,in pustiu ,Fiul omului,a biruit ispitirile diavolului,prin Cuvintul scris.
    „Iata Eu stau la usa,si bat.Daca aude cineva glasul Meu si deschide usa,voi intra la el,voi cina cu el,si el cu Mine.”(Apocalipsa 3;20)
    Aceasta promisiune ,este a Unui prieten autentic,si in orice imprejurare a vietii ,El vine cind este invitat ,oferind o companie placuta celor singuri ,parasiti si abandonati ,de societatea materialista…
    Fiti binecuvintati.

  2. La împlinirea a 80 de ani de viețuire îi adresăm distinsului pastor și profesor teolog Iosif Țon cele mai alese gânduri cu rugăciune către Părintele Ceresc să-i dăruiască Sănătate, Har și Îndurare și Sfânta Călăuzire în lucrare.

    Domnia sa a fost cea mai expresivă și mai ascultată voce a comunității evanghelicilor români din ultimul sfert de secol al XX-lea și continuă să pună în uimire “lumea creștină” prin lucrarea ce o face.

    Noi l-am avut oaspete timp de o săptămână în primăvara anului trecut, iar noua perspectivă din care privește și propovăduiește Evanghelia Mântuirii noastre nu ni s-a părut în nici un fel nestatornicie – cum se sperie unii – ci, dimpotrivă, o mai adâncă și mai temeinică înrădăcinare în temelia Adevărului revelat nouă prin Scripturi, o mai statornică și mai apostolică trăire a vieții pe meterezele credinței în unire cu Domnul nostru Isus Hristos.

    Biserica Domnului Elim Bruxelles de limbă română, și cu caracter multiconfesional, Biserica română Filadelfia Genappe, Biserica Evanghelică Speranța Charleroi, Biserica Betel Tielt, Biserica română Elim II – Asse, Biserica română Bethleem Bruxelles și toți frații care iubim Evanghelia și așteptăm pe Domnul, cei care am ascultat și ne-am bucurat și ne-am zidit sufletește prin cuvântul rostit de Pastorul IOSIF ȚON îi urăm ANI MULȚI cu sănătate și în sfânta și cereasca Pace !

    Zaharia Bonte
    Bruxelles, Belgia

    http://toniosif.wordpress.com/2014/09/30/zaharia-bonte-la-multi-ani-iosif-ton/

  3. Eram orfan de ambii părinți, elev la liceul musulman din Medgidia, proaspăt întors la Domnul, când fratele Iosif Țon a văzut în mine ce nu a văzut nimeni. Aflase despre mine de la o misionară din Oradea. M-a scos din liceul musulman și m-a adus la Oradea la liceul creștin.

    Habar nu aveam cine este acest om și nu înțelegeam de ce mă ajută. Abia ce coborâsem din tren și am fost dus pe str. Cuza Vodă nr. 85, acolo unde era și biroul fratelui Iosif Țon. Eram îmbracat într-o pereche de blugi vechi cu o bluză albastră. Fratele Iosif m-a luat în brațe, a pus mâinile peste mine și după ce s-a rugat mi-a zis că eu voi fi apostolul creștinilor turci din România. Oamenii de pe lângă fratele Iosif m-au numit imediat “băiatul lui Țon”. Nu înțelegeam de ce toată lumea mă respectă doar pentru că am fost adus acolo de către acest mare om. Abia după aia am înțeles cine este și ce a făcut.

    Au urmat apoi zeci de întâlniri cu fratele Iosif. Nu aveam niciodată emoții pentru că era un om cald și îmi inspira atâta încredere cât nu întâlnisem la nimeni. Mi-a dat toate cărțile lui și multe altele. Le-am citit pe toate pentru că știam că omul care mi le-a dăruit mă iubește. M-a susținut timp de opt ani la liceu si la facultate. Între timp m-am căsătorit, m-am reîntros în orașul meu și Dumnezeu binecuvântează lucrarea în care sunt implicat.

    Trecuseră câțiva ani buni de când nu mă mai întâlnisem cu fratele Iosif Țon. Anul acesta în februarie am ajuns la biserica din care dumnealui face parte în Portland, Oregon. Dumnealui a stat în bancă iar eu am predicat. Nu am avut atâtea emoții nici când l-am întâlnit prima dată și nici când am predicat prima dată. Știam că în bancă stă așezat omul care a investit în mine timp și bani și resurse.

    Azi, când dumnealui a împlinit 80 de ani, l-am sunat să-i mulțumesc încă o dată și să-i urez La mulți ani.

    Mi-a spus așa: “Sali, te afli printre oamenii care nu m-au dezamăgit. Investiția în tine s-a meritat. Să nu faci de râs pe TATA. Te iubesc, fiule.”

    Și eu te iubesc, părinte. Veșnic să trăiești!

    1. Draga Zaharie
      Apreciez interventia ta.Noi de cele mai multe ori stim sa aducem in dicutie doar lucrurile mai putin frumoase despre oameni.Tu ai facut un lucru anormal (din pacate)
      dar dumnezeiesc.Ma gindesc, oare fratele BD, nu are si ceva frumos de spus in dreptul lui IT?
      mike
      Ps. Te rog trimite-ne ceva de publicat, in directia asta.(putin mai detailat)

  4. Pentru a va edifica mai bine despre Iosif Ton va recomand blogul conceput Alin Cristea despre Iosif Ton:

    http://toniosif.wordpress.com/

    Desigur, exista uniii, precum domnul Daniel Branzai, care desi are la dispozitie peste 1000 de bloguri de pe care poate sa preia articole, cand e vorba de articole caustice le cauta cu lupa pe cele care-l vizeaza pe Iosif Ton. Aceasta practica este una inumana, nu mai mai vorbim de latura crestina. Ti-ai spus o data parerea despre Ton? E de ajuns. Nu e inconsecvent? Am inteles care ti-e parerea, nu trebuie sa incerci sa ne demonstrezi in fiecare zi, saptamana sau luna ca ai dreptate. Ereziile se pot „propovadui” si cu fapta. Poti sa ramai in acelasi cult pana la moarte si sa deformezi principiile biblice sau sa jonglezi cu ele dupa cum iti convine sau iti dicteaza interesul. Poti sa fii un exemplu negativ pentru cei din jur pentru modul fariseic in care nu-ti recunosti propriile greseli dar strigi mereu dupa „ereziile” altora. Pericolul in acest caz nu este „Daniel Branzai”. Consider ca domnia sa are prea multe actiuni la activ care-l face incompatibil cu calitatea de „slujitor al Domnului”, insa pericolul este ca astfel de oameni ii inspira si pe altii sa procedeze la fel: adica sa nu-si recunoasca niciodata greselile (in pofida tuturor evidentelor) dar sa se prezinte in mod public, cu impertienta, ca „apologeti” veritabili lansand mereu atacuri asupra unor persoane. Erezia raspandita prin fapte, prin lipsa de principialitate de care-l acuza multi pe Branzai, este pericolul cel mai mare care paste credinta evanghelica la ora actuala.

  5. Un alt articol este scris de Lucian Ciupe, fost pastor la biserica Providenta din Oradea, actualmente in Belgia, care a fost demis de la Providenta, pe baza minciunii lui Doru Hnatiuc (constanteanul de la Emanuel), mana dreapta a lui Paul Negrut. Iata articolul lui Lucian Ciupe despre Iosif Ton:

    http://toniosif.wordpress.com/2014/10/05/lucian-ciupe-ce-ii-datorez-eu-fratelui-iosif-ton/

    Si articolul despre demiterea lui Lucian Ciupe din slujba de pastor la Providenta:

    http://romaniaevanghelica.wordpress.com/2010/12/08/minciuna-pastorului-doru-hnatiuc/

    Se pare ca si-a dat demisia cand s-au napustit asupra lui si apoi a fost exclus. Ciudat ca acesti „frati” nu exclud pe nimeni din motive de ipocrizie, lipsa de principialitate ci doar din motive de afinitati cu alte denominatii concurente (ca si cum te-ar da afara de la Pepsi pentru ca simpatizezi cu „Coca Cola” dar esti OK daca ai accente de Seven UP).

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s