„AM VĂZUT-O PE MAMA ÎMPUȘCATĂ ÎN CAP !”

Cu toate că au trecut 25 de ani de când Dumnezeu s-a îndurat de România și a scăpat-o de regimul comunist, totuși, noi nu putem uita acele momente triste prin care a trecut România, dar mai ales cum pot uita cei ce și-au pierdut copii, părinți, prieteni, soți, etc…

        Prezentam în ceea ce urmează, un copil care și-a văzut ambii părinți împușcați, în fața lui. Își poate cineva imagina, durerea prin care a trecut acest copil? Și mulți alții asemenea lui.  Să ne rugăm pentru cei ce au pierdut pe cineva drag în acele împrejurări, ca Dumnezeu să dea tuturor celor ce au pierdut pe cineva drag în acele vremuri, mângăierea Lui.
        În clipul prezentat, se poate auzi discuția lui Ceaușescu, cu cei din conducerea armatei din Timișoara. În acea discuție, s-a dat ordinul de tragere în populație, ordin executat întocmai. Este o înregistrare foarte clară, care răspunde întrebării veche  de 25 de ani, „CINE A TRAS ÎN NOI?”
        Doamne, ai milă de români!22-decembrie-1989-targu-jiu

     17 decembrie 1989, ziua în care armata şi-a ciuruit poporul la Timişoara: „Am văzut-o pe mama împuşcată în cap. Tata era ghemuit, nimerit în stomac“

Grupuri de manifestanţi vor să dialogheze cu autorităţile în cursul zilei de 17 decembrie. Acolo sunt întâmpinaţi de militari, scutieri şi tunuri de apă, conform Adevărul.

Nicolae Ceauşescu organizează de urgenţă o teleconferinţă cu factorii de decizie de la Timişoara. În jurul orei 17.30, dictatorul avea să dea ordin să se deschidă foc împotriva civililor.

În Timişoara, toate trupele primesc muniţie de război. Se somează şi oricine nu se supune, se socoteşte stare necesitate şi se aplică legea. În Timişoara s-a atacat şi sediul, nu s-a reacţionat, s-a întors şi obrazul celălalt de parcă ar fi fost Isus Cristos… Oricine atacă un soldat, un ofiţer, trebuie să primească riposta. Oricine intră într-un sediu de partid sau se sparge un geam de la un magazin, trebuie să primească riposta imediat. Fără nicio justificare. Umanismul nu înseamnă capitualarea sau pactizarea cu duşmanul. Umanismul înseamnă apărarea poporului, integrităţii ţării şi socialismului. Toate unităţile militare sunt în stare de alarmă şi au armamentul de luptă. Nu pleacă nicăieri fără muniţie de luptă. Toate unităţile ies cu armamentul uşor din dotare, de luptă“, a spus Ceauşescu, care a cerut ca într-o oră să fie restaurată liniştea.

Ceauşescu – Teleconferinţă 17 dececembrie 1989 despre Timişoara

A început să se tragă deja. Coman vă raportează… Raportez încă o dată, am ordonat să se tragă foc. Terminat!“, a transmis Ion Coman.

Pentru împuşcarea soţilor Bărbat a fost cercetat şi judecat căpitanul de contrainformaţii Vasile Joiţoiu. A fost condamnat la 18 de ani închisoare de Tribunalul Militar, în 1991, însă a fost achitat de Tribunalul Militar Bucureşti.

Când am ajuns în faţa Garnizoanei, cineva din cordon a deschis focul cu un pistol mitralieră. Când s-a oprit focul, am văzut-o pe mama căzută cu faţa la pământ, chiar în poarta de la garnizoană. A fost împuşcată în cap şi în piept. Tata era tot jos, ghemuit, nimerit în stomac. Eu am rămas în picioare şi am început să strig”, a povestit Ioana Bărbat.

În câteva clipe, a sosit la faţa locului un bărbat cu parpalac de piele, cu doi soldaţi. „Ne-au luat şi ne-au dus într-o încăpere a restaurantului militar. Acolo era un domn gras, de vreo 100 de kile, care ne înjura. Urla să nu plâng că mă omoară şi pe mine. Spunea că dacă am ieşit în stradă, acum să tăcem. Apoi, toţi am fost duşi la Spitalul Militar, dar pentru că nu aveau voie să acorde ajutor, ne-au trimis la Judeţean, cu o salvare”, a mai spus Ioana Bărbat.

Timișoara Decembrie 1989 – de Ovidiu Bose Pastina

Sursa articol: http://m.b1.ro/stiri/eveniment

3 comentarii

  1. Ioan 15 cu 12 si 13…. in modelul celor din lume.
    „Îmi voi salva prietenul indiferent de preț, voi plăti să inventeze leacul”! Un puști de șase ani este astăzi aplaudat în toată lumea pentru gestul său!

    Uneori,o prietenie puternică valorează mai mult decât orice și este foarte greu de desfăcut. Dar ce se întâmplă atunci când cel mai bun prieten al tău riscă să își piardă viața? Până unde ești dispus să mergi ca să îl ajuți?

    Dylan Siegel a aflat la vârsta de 6 ani că cel mai bun prieten al său suferă de o boală rară la ficat. Atunci a decis să facă tot posibilul ca să îi salveze viața lui Jonah. S-a apucat să scrie o carte, pe care apoi să o poată vinde pentru a strange bani.

    „Prietenia noastră este la fel de grozavă precum ciocolata!”

    Dylan a început să vândă copii ale cărții cu 20 de dolari. Până în prezent a reușit să vândă 25.000 de exemplare în toată lumea.

    În lume există 500 de copii cu o astfel de afecțiune. Toți banii adunați strânși din vânzarea cărții sunt direcționați către un laborator de cercetare ce se ocupă cu descoperirea unui tratament pentru această boală. Astfel, Dylan face tot posibilul ca să își salveze prietenul, chiar dacă în prezent nu există niciun leac.

    Au trecut trei ani de când băiatul a pornit această campanie și a reușit să strângă mai bine de un milion de dolari.

    „Sunt atât de fericit că mi-am atins scopul cu suma de un milion de dolari pentru salvarea prietenului meu. Și mă bucur că alți copii din întreaga lume s-au inspirat din povestea mea. Voi continua să strâng bani până când boala prietenului meu este vindecată pentru totdeauna.” (Dylan, 9 ani)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s