Iosif Țon – O ultimă clarificare

ITon

Zilele trecute am primit un comentariu la articolul Iosif Țon – Despre colaborarea cu Securitatea, cu un link, care făcea trimitere la o scrisoare a fratelui Aurel Popescu, adresată fratelui Iosif Țon pe data de 11 Octombrie 1988. Am gasit de cuviință să iau legătura cu fratele Țon, pentru a avea explicația dânsului privitoare la acest material.

 

La începutul acestei luni, fratele Iosif Țon și-a lansat portalul http://www.iosifton.ro , o colecție de resurse media care cuprinde; înregistrări video cu interviuri, seminarii și predici; înregistrări audio vechi și noi, dar și documente în format text si pdf cu articole, prelegeri și cărți scrise și semnate Iosif Țon. Diavolul nu este fericit să asiste la astfel de inițiative, fapt pentru care el dorește să nimicească frumoasa lucrare la care s-a angajat acest neobosit slujitor al lui Dumnezeu.

 

Daca fratele Țon, nu mi-ar fi trimis niciun răspuns referitor la această provocare, eu nu aș fi dat curs acestei noi provocari, fiindcă este clar că unii încă scormonesc trecutul, făcând – poate involuntar – jocul celui rău. Dar fratele Țon a considerat că este probabil necesară o ultimă explicație, prin care să mai comunice încă odată, că este curat înaintea lui Dumnezeu și în fața oamenilor, în ceea ce privește trecutul dânsului.

 

Cred că este timpul să oprim atacurile asupra acestui om a lui Dumnezeu, care la vârsta de peste 80 de ani, în loc să se odihneasca și să se bucure de o bătrânețe liniștită, continuă să lucreze pentru Dumnezeu cu o dragoste și un devotament de invidiat. Ce faci tu, cel care doar comentezi la tot ce face fratele Țon? Ne-a pus Dumnezeu judecatori pe unii dintre noi, peste fratele Țon?

 

Vorbeam ieri cu dânsul la telefon și m-am bucurat de entuziasmul molipsitor pe care mi-l transmitea chiar prin telefon. Îmi spunea printre altele, despre sănătatea cu care l-a binecuvintat Dumnezeu la această vârstă înaintată, și crede că motivul nu este altul decât dedicarea dânsului pentru extinderea Împărăției.

 

Vă provoc pe toți cei care iubiți lucrarea lui Dumnezeu, să ne atașăm de această inițiativă (www.iosifton.ro), iar cei care nu vor să vadă nimic altceva la fratele Țon, decât scăpările din viața dânsului (pe care fratele Ton le-a recunoscut și le regretă) să se oprească până nu e prea târziu, din demersul lor lipsit de dragostea care ar trebui să-i însoțească pe adevărații copii ai lui Dumnezeu.

 

Citiți mai jos                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                             atât comentariul primit, dar mai ales, răspunsul fratelui Țon.

 

 

Anthony

 Submitted on 2015/05/15 at 5:19 pm

ATENTIE: Pastorul Popescu din Oregon, a scris o scrisoare lui Iosif Ton mult timp dupa aceea „marturisire” (cititi scrisoarea mai jos la link-ul indicat), dar el nu aminteste nimic de aceasta scrisoare!

Este clar, ca in timp ce Aurel Popescu (pe care l-am cunoscut personal si am frecventat biserica unde era pastor), era partenerul lui Iosif Ton la un program administrat de „Europa Libera”, se pare ca Aurel Popescu s-a suparat cam tare pe Iosif Ton despre ceva serios pe care Iosif Ton ascundea de Aurel Popescu. Aceasta este intelegerea mea. Dar…cititi scrisoarea….you be the judge–as they say here in USA…

 http://centruldeistoriesiapologetica.wordpress.com/2008/01/17/prietene-de-fr-aurel-popescu/

 

iosif_ton_avatar

 

 

 

Draga Mike,

 

Referitor la materialele pe care mi le-ai trimis, mă mir că unii mai dezgroapă și mai discută lucruri demult discutate și clarificate. Eu refuz să mai pierd vremea cu ele.

 

Dar fac o observație de mare importanță, acum, la 25 de ani de la revoluție.

În tot acest timp, oamenii și-au văzut dosarele și au citit în ele cu groază cum i-au turnat cei mai apropiați prieteni.

În tot acest interval, nimeni nu a descoperit vre-un document prin care eu să trădez pe cineva la securitate.

 

Dupa ce m-am întors din Anglia, în 1972, am fost luptător pentru drepturile fraților, cu riscul vieții. Puteți citi acestea în cartea mea „Confruntări”.

Eu n-am mai colaborat cu Securitatea nici în țară, nici dupa ce am fost exilat din țară.

Repet, daca aș fi colaborat, puteți fi siguri că în acești 25 de ani colaborarea aceasta ar fi ieșit la iveală.

 

Nu este suficient faptul că în toți acești ani nimeni n-a putut descoperi nici un indiciu că eu aș fi colaborat cu Securitatea? Dar s-au descoperit zeci de documente în care Securitatea se referea la mine ca la unul dintre cei mai mari „dușmani ai poporului”! Și zeci de oameni au fost anchetați fiindcă au avut contact cu mine!

Nu vă este suificeintă această dovadă?

Dar sunt unii pe care nimic nu-i satisface. Să-i ierte Domnul!

 

Cu stimă,

Iosif Țon

7 comentarii

  1. Domnul si Mintuitorul nostru,Isus Hristos se exprima atit de limpede referindu-Se la cei acuzati pe nedrept,motivindu-i sa se bucure.
    Daca deci,toate aceste acuzatii aduse persoanei in discutie,sau oricarei alteia,sint acuzatii neadevarate,persoana in cauza este pe deplin motivata sa se bucure si sa se veseleasca,pentru perspectiva rasplatirii promise de catre Domnul,Dumnezeu.

    „Bucurati-va si veseliti-va,pentru ca rasplata voastra este mare in ceruri;caci tot asa au prigonit pe proorocii,care au fost inainte de voi.”(Matei 5:12)

    Daca dimpotriva,sint acuzatii intemeiate,reale,nici un om nascut din femeie, nu are autoritatea sa judece pe cel pentru care a murit Hristos,indiferent de forma sau consecintele pacatului comis.
    Daca persoana in cauza este vinovata si beneficiaza de cunostinta Legii Cuvintului,tocmai acest Cuvint il va judeca si-l va condamna – pina va plati si ultimul banut – determinandu-l la o pocainta autentica,sincera si urmarind ADEVARUL ELIBERATOR.

    „Si Domnul a trecut pe dinaintea lui,si a strigat:”Domnul,Dumnezeu este un Dumnezeu plin de indurare si milostiv,,incet la minie,plin de bunatate si credinciosie,care Isi tine dragostea pina in mii de neamuri (generatii) de oameni,iarta faradelegea,razvratirea si pacatul,dar nu socoteste pe cel vinovat drept nevinovat,si pedepseste faradelegea parintilor in copii si in copiii copiilor pina la al treilea si al patrulea neam!”(Exodul 34:6,7)

    Imparatul David,si-a pronuntat el insusi acuzarea pronuntata de Dumnezeu prin Natan.(2 Samuel12:1-14)

    Fiti binecuvintati.

  2. Iertati-va unii pe altii, asa cum va iertat Dumnezeu pe voi. Din viata de pocainta pot spune: cel mai greu lucru din lume este sa ierti, nu sa iti ceri iertare. Si daca noi, cei pacatosi suntem zi de zi iertati de Mantuitorul nostru de multe pacate facute cu voie sau fara voie, din stiinta ori din nestiinta, chiar trebuie sa scormonim trecutul dureros al fratelui Ton din perioade grele si de mult apuse? Dar voi cei care aruncati cu pietre sunteti fara de pacat? Isus Cristos sa judece intre fratele Ton si voi, scormonitori!

  3. „Adevarat,adevarat va spun,ca vine ceasul,si acum a si venit cind cei morti vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu,si cei ce-L vor asculta,vor invia.”

    Doresti cu adevarat invierea??? Trezeste-te din somnul programelor religioase,si lasa-te cu toata increderea,purtat pe aripile „Porumbelului sfint.”

    Fiti binecuvintati.

  4. Cu ajutorul bunului Dumnezeu, chiar daca unii au afirmat ca mi-am gasit nasul, iaca am ajuns din nou in puterea de a gindi si scrie liber de orice prejudecata.
    M-am bucurat fara temei de acest articol si ma gindeam oare cit de gresit poate fi proverbul romanesc ” ca este destul o bota la un car de oale”?Altfel spus, oare cine si ce interes are sa ne convinga despre ce si cum stau lucrurile in cazul acestui om? Dar mai ales cui si la ce folosesc aceste insistente?.
    Oare care dintre noi nu doreste sa dea credit suta la suta cuvintului lui Dumnezeu care ne spune ca NUMAI ADEVARUL NE FACE LIBERI!
    Cu sau fara voia voastra, si sigur ca da, cu gustul amar ca in anul 2015 cineva iti poate pune pumnul in gura si sa-ti ceara sa rostesti doar ce-i place, ma gindesc ca postarea mea poate fi de ajutor. Zic „poate fi” cu gindul ca dl Ton poate lua o initiativa mai curajoasa si sa raspunda nedumerirllor si intrebarilor mele fara a avea nevoie de aparator sau mijlocitor. Asa cred eu ca este corect neavind nici un alt interes decit afirmarea adevarului. Intrebarile mele ramin:
    1. Care este suportul si scopul real al aprobarilor de a studia la Viena a unui evanghelic despre care stim ca era „opozantul vehement” al sistemului socialist, cind evanghelismul cunoastea o prigoana reala in Romania?
    2. Care este mecanismul, scopul si temeiul APROBARII continuarii studiilor in strainatate intr-o perioada in care nici secretarii de PCR nu prea aveau asemenea favoruri?
    3. Cum a aflat adresa fratelui Cornilescu , persoana protejata in Elvetia la ace vreme a lui 1971? Cine i-a cerut aceasta vizita, care a fost scopul ei si mai ales ce CONSECINTE a avut?
    4.Nu doresc sa stiu nimic despre statutul actual , nici cel afirmat personal de Ton si nici cel care ar putea sa fie .Am statutul meu si imi este indejuns, am ce griji, har Domnului.
    Ca mesaj personal pentru dl Ton, as dori sa cunoasc parerea lui cea adevarata despre „unitatea ” crestinilor in denominatii si daca teoriile lui au sau nu vreo contributie.Daca da, in ce sens: accentuarea denominatiilor sau estomparea diferentelor si infaptuirea unitatii cerute de Domnul Isus in RUGACIUNEA DE PE MUNTE ?
    Incredintat de Domnul ca acuma cunoastem in parte dar va veni si vremea cind vom cunoaste totul pe deplin, incerc sa ma bucur din nou in partasie cu toti cei care au ca stapin ADEVARUL si numai ADEVARUL! Asa sa ne ajute Dumnezeu!
    Fiti binecuvintati.

  5. Nu-l cunosc,personal, pe acest om,si nu ma pot erija in aparatorul domniei sale.Cred,doar,ca a fost destul de clar in argumentul pe care l-a adus in apararea sa.Nimeni nu a aratat,in 25 de ani,ca exista o nota informativa a sa ,despre un alt om.Cred ca este sufficient.Cel putin pentru mine. Eu pot sa va spun parerea mea despre exegetul Iosif Ton. Am citit, de curand, o carte scrisa de domnia sa,”Bunatate” este titlul acesteia. Am fost incantat sa descopar un om care are o intelegere exhaustiva a Cuvantului Biblic,hermeneutica ce ,cu siguranta,se bazeaza pe inspiratie Divina,lectura si studiu comprehensive ale Scripturii si a altor texte crestine,o lunga experienta in trairea crestina adevarata,si nu in ultimul rand,o „dezrobire” de incorsetarea doctrinara. Defapt,cred ca cei mai inversunati detractori ai sai sunt cei a caror minte este obnubilata de constrangerile doctrinare. Am curajul sa spun, ca cea mai mare obnubilare a Cuvantului,cea mai mare prapastie creata impotriva bunei intelegeri a Scripturii,sunt tocmai doctrinele. Facute de oameni,”pietre de poticnire” spre Mantuire. Atat in scrierile vetero-testamentare cat si in cele nou -testamentare,sunt nenumarate marturii in aceasta directie.Trebuiesc doar studiate.D-l Ton este,pentru mine,un Crestin adevarat.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s