Cristi Moisescu – Profesorul de Engleză!

cristian-moisescu-arad-680x365

Îmi aduc aminte cu nostalgie, de toamna anului 1981, când undeva în Arad, pe strada Ineului, adunați în sufrageria unui apartament, eram adunați aproximativ 10 persoane, pentru o întâlnire specială cu Cristi Moisescu. De fapt, este vorba chiar de reședința lui Cristi, iar scopul întâlnirii de acolo era studierea limbii engleze.

A fost un profesor de engleză foarte bun, dar mai mult decât atât, era și foarte curajos. A preda lecții de engleză în anii ’80, în zona Aradului, era pe cât se poate de clar o intervenție vădită, de evadare din lagărul comunist. Era de datoria lui ca profesor, să facă denunț la securitate cu privire la toți cei care îl solicitau pentru învățarea limbii engleze. Nu numai că nu a deconspirat pe nimeni, dar a făcut lucrul acesta pentru zeci, dacă nu chiar sute de persoane, de fiecare dată cu o dăruire de neegalat. Nu degeaba l-a urmărit securitatea, de multe ori în încercarea de a-l elimina, efectiv fizic.

Mi-a povestit personal lucrul acesta după mulți ani (după Revoluția din ’89) când m-am reîntors să vizitez România. M-am bucurat mult de momentul în care a ajuns primar al Aradului. Vedeam în lucrul acesta o mare binecuvântare pentru orașul Arad. Un om de o modestie rară, chiar și în perioada mandatului de primar. Dar cine aprecia modestia în vremea aceea sau cine o apreciază și astăzi?

Un biciclist de renume în Arad; îl puteai vedea mereu mergând pe bicicletă prin oraș, ori după-amiaza îl puteai întâlni pe malul Mureșului, plimbându-și câinele. Era un iubitor de animale cum rar am întâlnit. Trebuie să mărturisesc faptul că el m-a ajutat într-un fel, să renunț la vânătoare, sport iubit de mine încă din fragedă copilărie.

Ieri, când am aflat că a plecat spre cele veșnice, nu am putut să nu mă gândesc profund, la atâtea lucruri frumoase din relația noastră de prietenie, pe care am avut-o cu el de-a lungul anilor. Nu mă așteptam să se ducă așa de repede, mai ales că iubea sportul, mișcarea, mersul pe bicicletă, așa de mult, dar s-a dus…

Când Dumnezeu spune că trebuie să pleci, nimeni nu mai poate să se opună. Pentru el acum este mai bine, mai ales că el chiar a lucrat pentru Dumnezeu cu un elan greu de egalat. Era mereu pe teren în weekend, predicând Evanghelia. Dorea să ajute pe cât mai mulți ca să își salveze sufletele din lumea aceasta plină de nelegiuiri.

Sincere condoleanțe întregii familii!

Vă purtăm în rugăciunile noastre.

Cristi, ție îți spunem LA REVEDERE! Pe curând.

Cu toată dragostea și stima,

Mike Olari & Familia!

 

2 comentarii

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s