Oricine rosteşte Numele Domnului să se depărteze de fărădelege!

„Străduieşte-te să te prezinţi aprobat înaintea Lui Dumnezeu.” 2TIMOTEI 2:15

Versetul acesta dă o solemnă înştiinţare şi învăţătură tuturor celor credincioşi de la cei mai tineri pînă la cei mai în vîrstă şi în mod deosebit acelora care, deplin întemeiaţi pe Cuvîntul lui Dumnezeu cu privire la poziţia lor în Hristos şi la siguranţa mîntuirii, nu mai dau prea mare atenţie acestui îndemn pe care îl dă apostolul Pavel lui Timotei. S-ar părea ca acest îndemn este impropriu , cîtă vreme Pavel îl considera pe Timotei ca pe un lucrător încercat, verificat, şi căruia apostolul îi acorda atîta încredere, încît îl ruga : „…să rămîi în Efes ca să porunceşti…” Şi totuşi în ambele scrisori ale lui, Pavel îi dă lui Timotei tot felul de înştiinţări, sfaturi, îndemnuri şi sarcini. Învăţăm de aici că oricît de înaintată ar fi cunoştinţa şi priceperea noastră, oricît de „…tari în Scripturi…” am fi, cum se spune despre Apolo, avem nevoie să fim neîncetat îndemnaţi să ne străduim să ne prezentăm aprobaţi înaintea lui Dumnezeu în toate lucrurile. Apostolul Pavel, după ce îl prezintă pe cel credincios sub cele trei aspecte atît de sugestive: ostaş, atlet, şi plugar, dă în cele două epistole către Timotei nişte îndemnuri care sînt tot atît de actuale şi azi ca şi atunci cînd le-a scris prin Duhul Sfînt. În mijlocul răului pe care el l-a văzut mai de dinainte că se va întinde tot mai mult, apostolul ne îndeamnă la o totală şi netă separare de orice rău şi spune, prin Duhul Sfînt:

1. Să ne ferim de zădarnicile ciocniri de cuvinte, mai ales cu cei ce au „…boala cercetărilor fără rost…” şi care sînt „…plini de mîndrie…” şi care de cele mai multe ori nu ştiu nimic. (lTim.6:4,5)

2. Să ne ferim de „…vorbăriile goale şi lumeşti…” (ITim. 6:5, 2Tim 2:16). De cîte ori nu ne surprindem vorbind tot felul de lucruri de nimic, care, chiar dacă par nevinovate, Cuvîntul spune că „…cei ce le ţin vor înainta tot mai mult în necinstirea lui Dumnezeu.”

3. „Oricine rosteşte Numele Domnului să se depărteze de fărădelege!” (2Tim 2:19). S-ar părea că este un nonsens în cuvintele acestea. Poate cineva să folosească Numele Domnului şi să se găsească într-o stare de nelegiuire? „Limba este o lume de nelegiuiri.” „Păcatul este fărădelege.” Cine îşi poate permite nebunia să amestece Numele Domnului cu fărădelegea sau nelegiuirea?

4. Să ne despărţim de vasele de ocară, de necinste. (2Tim.2:20, 21). Duhul Sfînt Se referă la orice ar putea aduce dispreţ, necinstire, ocară, Evangheliei şi care împiedică pe copilul lui Dumnezeu să fie „…destoinic, pregătit pentru orice lucrare bună.” Învăţăturile false sînt şi ele un vas de ocară.

5. Să fugim de poftele tinereţii. Credinciosul, şi cel tînăr şi cel în vîrstă, trebuie să fugă, „…să nu poarte de grijă cărnii, ca să-i trezească poftele…” (Rom. 13:14). Cît de actule sînt şi astăzi aceste cuvinte!

6. Să ne ferim de întrebările nebune şi nefolositoare fiindcă de cele mai multe ori dau naştere la certuri. Mai înainte de a le pune, să ne întrebăm dacă sînt de la Duhul Sfînt.

7. Să ne depărtăm de cei care au doar o formă de evlavie dar care sînt aşa cum îi descrie 2 Tim. 3:1-5. Să ne întrebăm astăzi cu seriozitate în ce situaţie ne găsim faţă de îndemnurile solemne ale Cuvântului Lui Dumnezeu şi să ne dăm în adevăr toată silinţa să ne prezentăm aprobaţi înaintea Lui Dumnezeu.

FamToFam

Un comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s