Mângâiaţi, mângâiaţi pe poporul Meu, zice Dumnezeul vostru.
(Isaia 40:1)
Adunaţi mângâiere. Aceasta era misiunea profetului Isaia în momentul acela. Lumea este plină de inimi îndurerate şi nemângâiate. Dar înainte să fii competent pentru această lucrare înaltă, trebuie să fii exersat. Şi exersarea ta este extrem de costisitoare, deoarece, ca să fie completă, trebuie să suferi şi tu aceleaşi nenorociri care storc din nenumărate inimi lacrimi şi sânge. Prin urmare, propria ta viaţă devine secţia de spital unde eşti învăţat arta divină a mângâierii. Vei fi rănit, pentru ca în timp ce Marele Doctor leagă rănile tale, să înveţi cum să dai primul ajutor răniţilor de pretutindeni. Te întrebi de ce trebuie să treci prin necazul acesta mare? În următorii zece ani vei găsi foarte mulţi oameni suferind în acelaşi fel ca tine. Le vei spune atunci cum şi tu ai suferit şi cum ai fost mângâiat. Odată expusă problema, Dumnezeu va aplica pentru ei acelaşi anestezic pe care l-a folosit odată pentru tine. Şi atunci, în privirea arzătoare urmată de scânteia speranţei care izgoneşte din suflet umbra disperării, vei înţelege de ce ai trecut prin acea nenorocire. Şi-L vei binecuvânta pe Dumnezeu pentru disciplina care ţi-a umplut viaţa cu o aşa comoară de experienţă şi întrajutorare. selectat
Dumnezeu ne mângâie nu pentru a ne face pe plac, ci pentru a ne face mângâietori. John Henry Jowett
Îmi spun că trebuie să zdrobesc
Frunza trandafirului,
Înainte ca să-i pot păstra şi folosi
Parfumul scurt.
Îmi spun că trebuie să frâng
Inima ciocârliei,
Înainte ca trilurile ei din colivie
Să facă să se aştearnă liniştea.
Îmi spun că dragostea trebuie să sângereze
Şi prietenia să plângă,
Înainte ca în cea mai adâncă nevoie
Să ating acel adânc.
Trebuie să fie mereu aşa
Cu lucrurile de preţ?
Trebuie ca ele să fie zdrobite şi să meargă
Cu aripile lovite?
Ah da! Prin zile de zdrobire,
Prin nopţi de-ncarcerare, prin cicatricele
Spinilor şi a drumurilor pietroase,
Aşa se capătă aceste binecuvântări!
FamToFam
DREPTATE ÎN DRAGOSTE 