CONSILIERE SPIRITUALĂ PE ÎNȚELESUL TUTUROR! – LECȚIA 7

shutterstock-254849722

Ioan 3:16 – Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viața veșnică.

În dragostea mare pentru om, Dumnezeu a trimis pe planeta noastră, Pământ, în vederea împăcării omenirii cu EL, pe Fiul Său iubit, Isus Cristos, care a plătit prețul prin jertfa de la Calvar.

Apoi, prin Duhul Sfânt și Cuvântul Său Biblic, a făcut posibilă NAȘTEREA SPIRITUALĂ (nașterea din nou) și implicit o relație personală cu Dumnezeu, prin CREDINȚA ÎN ISUS CRISTOS!

Această relație personală cu Dumnezeu, aduce împlinirea și fericirea celui ce o acceptă și este gata să trăiască o viață nouă, biblică, zi de zi. Din cauza nevegherii și acceptării păcatului în viața noastră, această relație se poate răci sau chiar rupe uneori, lucru care aduce durere, disperare sau chiar DEPRESIE, în  multe cazuri.

Ce este de făcut în astfel de situații? Cum ne revenim? Cei mai mulți nu au curajul să discute cu nimeni acest lucru și astfel trăiesc cu această povară pe umeri, până sunt doborâți la pământ. Ba mai mult, și cei care încearcă să ne sfătuiască, de multe ori nu cunosc Cuvântul biblic, ci doar ne dau sfaturile lor, lucru care poate să amelioreze pentru moment durerea și tristețea, dar problema continuă să rămână. Și astfel ne trezim că tot mai muți creștini din bisericile noastre, sunt triști și răpuși de povara păcatului, cu toate că Dumnezeu ne vrea fericiți și plini de vlagă, ca să putem molipsi pe toți cei cu care intrăm în contact zilnic.

Ei bine, cu ajutorul lui Dumnezeu și inspirați de Duhul Sfânt, mai mulți frați cu inimă mare, maturi și cu multă experiență, au pus împreună un curs pe domeniul Consilierii Spirituale și refacerea relației cu Dumnezeu, lucru care este obligatoriu în readucerea noastră la o stare spirituală bună și la trăirea unei vieți împlinită și fericită.

Aceste lecții, sunt prezentate în modul cel mai simplu și practic posibil, bazate în întregime pe Cuvântul lui Dumnezeu, singurul care ne învață exact ce să face în orice situație prin care trecem și care are putere să ne revigoreze și astfel, să putem fi creștinii doriți de Dumnezeu.

Sper să vă fie de folos, în primul rând pentru nevoile spirituale personale, iar apoi, să ajutați și pe alții din casă, biserică și de ce nu, poate pe colegii dumneavoastră, atunci când trec prin situații grele!

Cu dragoste,

mike olari



LECȚIA VII

IUBINDU-I PE ALȚII (IERTAREA)

            1 Ioan 4:20Dacă zice cineva: “Eu iubesc pe Dumnezeu”, și urăște pe fratele său, este un mincinos; Versetul acesta este un reper pentru multe probleme pe care le au creștinii, între ei, dar mai ales, între ei și Dumnezeu. Să urăști pe fratele tău, înseamnă ruperea relației personale cu Dumnezeu! Suntem oare mincinoși? Ne mințim singuri privitor la identitatea noastră în Cristos? Îl mințim și pe Dumnezeu? Dacă nu putem iubi pe cineva pe care îl vedem, fizic, cum putem oare iubi pe Dumnezeu, pe care nu Îl vedem?

Capitolul acesta este despre iubire, dar dacă ne uităm mai atent la acest subiect și mai ales la acest verset, care este opusul iubirii? Ura! Acolo unde nu este iubire, este ură! Deci, dacă nu îi iubim pe frații noștri, înseamnă că îi urâm? Nu neapărat. Esența acestei lipse de iubire față de frați pornește de la o temă pe care am mai abordat-o în celelalte capitole și anume, iubirea de sine! Te iubești prea mult, ca să mai poți iubi și pe frații tăi și asta dovedește că, Cristos, care este iubire, nu este în noi!

Deci o persoană neiubitoare, poate să aibă relații rupte cu alții, poate apărea ura, neiertarea, amărăciunea. Sau este o persoană foarte egoistă, atât de egocentrică încât nu îi pasă decât de ea. Însă în toate aceste cazuri, este clar o lipsă a relației lor cu Dumnezeu și cu cei din jur.

Ca să putem să iubim pe alții, trebuie să mai trecem printr-un proces și anume, iertarea! Faptul că nu suntem ațintiți către Dumnezeu care ar trebui să fie în noi și să putem să iubim necondiționat pe cei din jur, înseamnă că ne concentrăm prea mult pe noi. Asta trebuie să se schimbe. Trebuie să iertăm noi primii, ca să putem iubi!

Marcu  11:25-26 – „Și, când stați în picioare de vă rugați, să iertați orice aveți împotriva cuiva, pentru ca și Tatăl vostru care este în ceruri să vă ierte greșelile voastre. Dar, dacă nu iertați, nici Tatăl vostru care este în ceruri nu vă va ierta greșelile voastre.”   Deci, ce trebuie să facem? Să iertăm, ca să fim iertați de Dumnezeu! Principiul este simplu: nu iertăm pe alții, Dumnezeu nu ne iartă. Asta este foarte important pentru că putem să punem o barieră între noi și Dumnezeu, iar atunci când ne cerem iertare pentru greșelile noastre, aceasta nu are loc! Este ură în inimă față de cineva, sau încă nu ai iertat pe cineva? Ai o barieră închisă între tine și Dumnezeu, iar El nu îți poate da iertarea Sa.

De multe ori, poate nu ne uităm atât de adânc la astfel de versete. Ce spun oamenii în general? Dumnezeu iartă orice păcat, trebuie doar să îi ceri! Ce spune Biblia? Noi trebuie să iertăm ca mai apoi să putem fi iertați de Dumnezeu! Neiertarea este o mare problemă pentru Dumnezeu! Trebuie să iertăm, ca în schimb să primim și noi iertarea Sa!

            Matei 7:1-2 Nu judecați, ca să nu fiți judecați. Căci cu ce judecată judecați veți fi judecați; și cu ce măsură măsurați vi se va măsura.   Înseamnă că nu trebuie să judecăm deloc? Asta vrea să ne spună Domnul Isus aici? Judecata pe care o folosim asupra altora, va fi folosită și asupra ta! Cum judeci tu pe altul, așa vei fi judecat. Conform Scripturii, cum măsori și cum judeci pe alții, la fel trebuie să fi gata să accepți și asupra ta, dacă vreodată te vei afla în aceeași situație. Când faci  judecată, trebuie să poți să o primești și tu. Dacă judecăm greșit, aceeași judecată se va întoarce asupra noastră.

Matei 5:23-26Așa că, dacă îți aduci darul la altar, și acolo îți aduci aminte că fratele tău are ceva împotriva ta, lasă-ți darul acolo înaintea altarului și du-te întâi de împacă-te cu fratele tău; apoi vino de adu-ți darul. Caută de te împacă degrabă cu pârâșul tău, câtă vreme ești cu el pe drum; ca nu cumva pârâșul să te dea pe mâna judecătorului, judecătorul să te dea pe mâna temnicierului, și să fii aruncat în temniță. Adevărat îți spun că nu vei ieși de acolo, până nu vei plăti cel din urmă bănuț.

Cum putem compara acest pasaj cu Marcu 11? Deci, dacă îți amintești că cineva are ceva cu tine, ce faci? Ierți, dar nu atât. Te duci! Dacă tu ai ceva cu cineva, ce faci? Ierți și te duci! Mai avem cumva alte opțiuni? Suntem pe punctul de a aduce o jertfă înaintea Domnului și chiar acolo ne amintim că un frate al nostru are ceva împotriva noastră. Te duci să te împaci! Timpul în care trebuie să faci asta este foarte important. Te duci când îți amintești. Lași darul acolo și ai plecat. Dacă ne gândim din punct de vedere cultural, lucrul acesta este complet invers. Dar, trebuie să facem atunci când spune Biblia că trebuie, nu când considerăm noi că trebuie. Poate de multe ori, am încercat să uităm, sau să nu ne mai gândim…, dar problema trebuie rezolvată atunci când iți amintești de ea!

Scriptura ne vorbește și despre omiterea unui lucru bun, Iacov 4:17Deci cine știe să facă bine, și nu face, săvârșește un păcat! Să lași deoparte ceea ce ști că e corect și trebuie făcut, sau să spui că o să faci mai târziu, este un păcat! Este despărțirea, bariera, între tine și Dumnezeu!

Cei care nu iartă, vor fi sub vina propriei lor neiertări. Cei care iartă, vor fi restaurați și biserica va fi mult mai sănătoasă! Dar oamenii în general, nu fac asta. Poate pleacă din biserica în care sunt și se mută în alta, doar pentru că nu vor să își ceară iertare, sau poate chiar pleacă din oraș… Creștinii au probleme între ei, pentru că nu fac ceea ce le spune Dumnezeu și fac ceea ce cred ei că trebuie!

Revenind la iubire, cum putem iubi, dacă nu putem ierta pe alții? Trebuie să ne pocăim, să găsim acele persoane față de care am greșit sau față de care nu am greșit dar ele au ceva împotriva noastră, să ne cerem iertare și să facem tot ce ține de noi pentru a ne împăca cu ele și pentru a le arăta dragostea noastră. Chiar dacă ei, sau unii din ei nu vor o împăcare cu tine, tu trebuie să fi gata oricând va veni el să se împace cu tine, să îi acorzi iertarea ta, pentru a avea loc acea restaurare autentică în dragoste.

Romani 12:18Dacă este cu putință, întrucât atârnă de voi, trăiți în pace cu toți oamenii.  Acesta este scopul. Ce înseamnă pace? Nu înseamnă lipsa încrederii, nu înseamnă să vorbești de anumite diferențe, ci este vorba de unitate creștină. Asta înseamnă că trăiești în pace. Și Domnul Isus s-a dus chiar mai departe, în Luca 6:27-36Dar Eu vă spun vouă care Mă ascultați: Iubiți pe vrăjmașii voștri, faceți bine celor ce vă urăsc, binecuvântați pe cei ce vă blestemă, rugați-vă pentru cei ce se poartă rău cu voi. Dacă te bate cineva peste o falcă, întoarce-i și pe cealaltă. Dacă îți ia cineva haina cu sila, nu-l opri să-ți ia și cămașa. Oricui îți cere, dă-i; și celui ce-ți ia cu sila ale tale, nu i le cere înapoi. Ce voiți să vă facă vouă oamenii, faceți-le și voi la fel. Dacă iubiți pe cei ce vă iubesc, ce răsplată vi se cuvine? Și păcătoșii iubesc pe cei ce-i iubesc pe ei. Dacă faceți bine celor ce vă fac bine, ce răsplată vi se cuvine? Și păcătoșii fac așa. Și dacă dați cu împrumut acelora de la care nădăjduiți să luați înapoi, ce răsplată vi se cuvine? Și păcătoșii dau cu împrumut păcătoșilor, ca să ia înapoi întocmai. Voi încă iubiți pe vrăjmașii voștri, faceți bine și dați cu împrumut, fără să nădăjduiți ceva în schimb. Și răsplata voastră va fi mare și veți fi fiii Celui Preaînalt; căci El este bun și cu cei nemulțumitori și cu cei răi. Fiți, dar, milostivi cum și Tatăl vostru este milostiv.

Oricine poate iubi pe cineva care îl iubește deja. Dar, când te duci să te împaci cu cineva care te urăște, iar tu îl iubești, iar el te urăște, Biblia spune, iubește oricum! Continuă să te rogi pentru ei! Acesta poate fi unul din planurile de acțiune, în procesul de iertare! Dacă ne gândim la ce a spus Domnul Isus pe cruce, “Tată, iartă-i, căci ei nu știu ce fac.” Natura lui Dumnezeu este de a ierta, de a iubi!

Psalmul 86:5Căci Tu ești bun, Doamne, gata să ierți și plin de îndurare cu toți cei ce Te cheamă. Dumnezeu așteaptă, are îndurare din abundență. Harul lui Dumnezeu, înseamnă că am primit ceva ce nu am meritat. Dar îndurarea, este să nu primești de fapt ceea ce meriți! Meriți pedeapsa, judecata, dar nu le primești! Dumnezeu este plin de îndurare. Nu îți dă ceea ce meriți. Toți meritam moartea, pedeapsa…, unde s-au dus acesta? Asupra Fiului Său, iar în schimb, am primit îndurare! Dar îndurarea, nu vine până când Dumnezeu este chemat! Poți să întrebi pe cei pe care îi consiliezi: Ești tu gata să strigi după îndurare? Dumnezeu așteaptă să strigăm după El!

Deci, nu avem alte opțiuni ca să nu iubim pe cineva. Caracterul și natura lui Cristos, este de a ierta. Dumnezeu este gata să ierte și este plin de îndurare.

Iona 4:1-3Lucrul acesta n-a plăcut deloc lui Iona, și s-a mâniat. S-a rugat Domnului și a zis: “Ah! Doamne, nu este aceasta tocmai ce ziceam eu când eram încă în țara mea? Tocmai lucrul acesta voiam să-l înlătur fugind la Tars. Căci știam că ești un Dumnezeu milos și plin de îndurare, îndelung răbdător și bogat în bunătate, și că Te căiești de rău! Acum, Doamne, ia-mi viața, căci vreau mai bine să mor decât să trăiesc!”  Iona, era mânios pentru că Dumnezeu îi iertase, după cum ne spune versetul 10 din Cap. 3 – Dumnezeu a văzut ce făceau ei și că se întorceau de la calea lor cea rea. Atunci Dumnezeu s-a căit de răul pe care Se hotărâse să li-l facă și nu l-a făcut. Practic, Iona era mânios pe iertarea lui Dumnezeu. Asta se întâmplă când oamenii au neirtare față de alți oameni. Ce credeți? Dumnezeu vrea să îi ierte, dar noi nu! Dumnezeu este plin de îndurare față de ei, noi nu! Dacă ne uităm în final, vedem cum este Iona; un om amar, plin de neiertare, care nu prea exprimă caracterul lui Dumnezeu! Și era un om care auzise vocea Domnului, fusese folosit prin puterea Domnului, dar Scriptura ne arată că el nu a putut să ierte. Poate un creștin să slujească, sau să audă vocea Domnului, sau să iubească pe alții, dar să nu ierte? Iertarea este necesară, dacă vrei să poți iubi pe alții și dacă vrei ca Dumnezeu să îți dea și ție iertare.

Exod 34:5-7Domnul S-a coborât într-un nor, a stat acolo lângă el și a rostit Numele Domnului. Și Domnul a trecut pe dinaintea lui și a strigat: “Domnul Dumnezeu este un Dumnezeu plin de îndurare și milostiv, încet la mânie, plin de bunătate și credincioșie, care Își tine dragostea până în mii de neamuri de oameni, iartă fărădelegea, răzvrătirea și păcatul, dar nu socotește pe cel vinovat drept nevinovat, și pedepsește fărădelegea părinților în copii și în copiii copiilor lor până la al treilea și al patrulea neam!”  Dumnezeu se putea opri la aceste două caracteristici: îndurător și milostiv. Practic aceste cuvinte sunt sinonime și asta evidențiază această însușire prin repetiție. Dar, Dumnezeu nu este doar milostiv, îndurător, față de oameni. La fel cum Își tine dragostea față de mii de neamuri, pedepsește păcatul și răzvrătirea! Când suntem schimbați, noi trebuie să dovedim că avem aceste caracteristici ale lui Dumnezeu. Suntem noi miloși, îndurători, iertători? Ne supărăm repede, iertăm greu? Avem îndurare față de alții, așa cum a avut Dumnezeu față de noi? Putem să le iertăm noi fărădelegile și greșelile? Sau ne apucăm să facem liste și să ținem evidența greșelilor lor față de noi? Asta înseamnă că nu vrem să iertăm și de fapt ne găsim tot felul de scuze ca să nu îi iertăm. Ce spune Dumnezeu despre asta? Nici El nu ne iartă!

Marcu 3:28-29Adevărat vă spun că toate păcatele și toate hulele pe care le vor rosti oamenii li se vor ierta; dar oricine va huli împotriva Duhului Sfânt nu va căpăta iertare în veac: ci este vinovat de un păcat veșnic.

Dacă avem caracterul lui Dumnezeu, și noi ar trebui la fel să iertăm toate greșelile celor ce au greșit împotriva noastră. Pentru că Dunmnezeu o face.

Romani 5:10Căci, dacă atunci când eram vrăjmași, am fost împăcați cu Dumnezeu, prin moartea Fiului Său, cu mult mai mult acum, când suntem împăcați cu El, vom fi mântuiți prin viața Lui. Noi, eram dușmani ai Domnului și El ne-a oferit această împăcare direct cu El. În primul rând iertarea, care ne împacă cu Dumnezeu și în al doilea rând, primind această iertare de la El, o putem oferi și altora. Dacă ei o dau sau nu înapoi, nu contează. El ne-a data-o nouă, ca și noi să le-o putem da altora.

Romani 5:8 Dar Dumnezeu Își arată dragostea față de noi prin faptul că, pe când eram noi încă păcătoși, Cristos a murit pentru noi. El ne-a oferit iertarea când eram păcătoși! Oare ne-am gândit vreodată: Stai puțin, adică să mă duc eu să iert pe alții când ei nu sunt gata să mă ierte pe mine? Păi, ce spune Scriptura? Cristos ne-a iertat când noi eram păcătoși, când nu eram gata nici să dăm dar nici să cerem iertare. Și cu toate acestea, El ne-a oferit-o!

2 Corinteni 2:3-11 – v.7. …așa că, acum, este mai bine să-l iertați și să-l mângâiați, ca să nu fie doborât de prea multă mâhnire. În acest verset, sunt 3 lucruri. Mai sus în vers. 6, Pavel vorbește despre o pedeapsă primită de un om. Omul a fost pedepsit pentru greșeala lui. Apoi, ce spune vers. 7? După ce a fost disciplinat, ce trebuie să mai faci? Primul lucru este iertarea. Al doilea, este mângâierea și asta ca să nu fie distrus psihic de supărare. V.8De aceea, vă rog să vă arătați iarăși dragostea față de el; Ce înseamnă acest lucru? Cum trebuie să ne arătăm dragostea din nou? Prima parte este iertarea, de acolo pornim. Apoi, adevărata iertare rezultă în împăcarea autentică. Dacă suntem împăcați, apoi trebuie să mângâiem, pentru că este mâhnit, întristat, dar lucrul acesta nu îl putem face de la distanță! Cum putem mângâia pe cineva dacă nu suntem lângă el? Trebuie să fim lângă acel om, să îi arătăm dragoste, să mângâiem, aproape de el.  Dumnezeu și-a dat Fiul Său pentru omenire. Isus a murit nu numai pentru păcatele noastre, ci pentru ale întregii omeniri. Iertarea a fost dată, dar asta nu înseamnă că toți oamenii vor ajunge în Rai. Dar iertarea a fost dată!

Partea de iertare în ce privește tot ce ține de mine față de ceilalți, ține de mine! Iertarea este la mine, pentru toți care au greșit față de mine. Apoi, urmează afirmarea dragostei față de acea persoană. Nu poate să fie dragoste, fără iertare!

Un bun exemplu este Petru și Isus. Petru l-a negat pe Cristos. Dar, ce a făcut Domnul Isus? L-a iertat, dar nu numai atât. A mers și alături de el! Reafirmarea dragostei, în public, față de acea persoană. Oricine își poate ierta dușmanii chiar acum, însă acest lucru nu înseamnă și împăcare. Ești împăcat cu ei, atunci când alegi să te duci lângă acel om, să te afirmi lângă el, să fi văzut în public cu el.

După cum probabil ne-am dat seama, tema acestui capitol este iubirea celorlalți. Dar, am ajuns la un subiect foarte important, iertarea! Motivul pentru care oamenii nu se pot iubi, este pentru că nu se pot ierta! Deci, scopul este să iertăm? Nu! Scopul este să iubim. De multe ori credem că putem ierta pe cineva, o facem și gata, ne-am terminat treaba! Domnul Isus a spus să ne iubim aproapele, nu să iubim pe Dumnezeu și să iertăm aproapele.  Treaba noastră se termină atunci când ne iubim fratele care ne-a dărâmat, sau dușmanul care ne face mereu bucățele…

Ești gata să oferi iertarea ta celor ce ți-au greșit? Vor ei împăcare? Ești gata să te împaci cu ei? Dacă ei nu vor împăcare cu noi, cel puțin trebuie să ne asigurăm că ne-am făcut partea noastră de iertare și că nu avem o relație ruptă cu Dumnezeu. Apoi, dacă ei la un anumit moment dat sunt gata să se împace cu noi, trebuie să fim acolo ca să îi sprijinim pe ei în această direcție și așa vom ajunge la pace în Cristos!

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s