Ghita Ignat – Scene de groaza…

Ieri am fost cu o parte din familie până la țară, am ajutat pe mama și tata să ducă niște parchete la locuința pe care ai mei o au acolo. M-am bucurat că am putut face asta, programul zilnic deosebit de încărcat mă face de multe ori să nu pot să fiu lângă cei dragi atât de mult pe cât mi-aș dori.

Pe drumul către locuința de la țară mama mă întreabă dacă am vazut știrile din ziua cu pricina. În multe zile nu am timp să urmăresc știrile, tot din cauza programului, însă mama m-a făcut curios și am întrebat-o despre ce știri este vorba.

Înainte să înceapă a-mi povesti despre știrea cu pricina, mama se uită lung la mine și îmi zice „mă bucur că faceți ceva pentru oamenii care ies din pușcării…”

Deși conduceam mașina am încetinit și am întors capul să o văd pe mama. Nu știam ce s-a întâmplat, era pentru prima dată când îmi vorbea la modul apreciativ despre lucrarea cu foștii deținuți, pe care, prin harul lui Dumnezeu, o fac împreună cu câțiva frați.

Subiectul acesta a fost dezbătut destul de des la noi în familie, însă până acum mama nu făcea decât să îmi dea de grijă în mod repetat, neînțelegând neapărat nevoia acestei lucrări. De asemenea, a lucra cu oameni din mediul penitenciar pentru ea a reprezentat mereu un motiv de îngrijorare.

Aceste lucruri se justifică prin faptul că nimeni niciodată din familia noastră nu a fost în pușcărie, în afară de mine. Am încercat mereu să le explic că oamenii de dincolo de gratii sunt tot oameni… continuarea aici

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s