Ce sărbătorim la Craciun?

Încă un an s-a mai scurs și din nou suntem în preajma momentelor în care sărbătorim cu toții Nașterea Mântuitorului, întruparea Fiului lui Dumnezeu. Vă mulțumim tuturor celor ce ați fost alături de noi și ne-ați sprijinit în diferite moduri; Dumnezeu să reverse binecuvântările Sale peste voi toți!

Gândurile și țelurile noastre în continuare au ca țintă împlinirea voiei Regelui, care și-a trimis în lume pe singurul Fiu, ca omenirea să fie salvată de la moarte și să beneficieze de viața veșnică, prin jertfa Sa pe cruce!

Binecuvântările Tatălui să fie peste voi toți care urmăriți și citiți blogul nostru, iar Nașterea lui Cristos să ne fie tuturor de folos!

Cu prețuire,

                  mike olari



Ce sărbătorim la Crăciun?

Istoria lui Isus ne este relatată în patru cărţi numite „Evanghelii”. Autorii lor sunt numiţi „evanghelişti”. Evanghelistul Marcu nu ne spune nimic despre naşterea şi copilăria lui Isus: el începe direct cu Ioan Botezătorul şi cu botezul lui Isus. Evangheliştii Matei şi Luca ne dau multe detalii despre naşterea şi copilăria lui Isus. Pe acestea se bazează colindele noastre, care dau atâta farmec sărbătorii acesteia. Spre deosebire de ei, evanghelistul Ioan are un fel cu totul special de a ne vorbi despre naşterea lui Isus. El începe cu actul creării lumii, arătându-ne că Isus, numit de el „Cuvântul”, era prezent acolo:

„La început era Cuvântul şi Cuvântul era cu Dumnezeu şi Cuvântul era Dumnezeu. El era la început cu Dumnezeu. Toate lucrurile au fost făcute prin El şi nimic din ce  a fost făcut n-a fost făcut fără El. În El era viaţa şi viaţa era lumina oamenilor….” – După alte câteva detalii, evanghelistul Ioan ne relatează ceea ce sărbătorim la Crăciun: „Şi Cuvântul S-a făcut Trup şi a locuit printre noi, plin de har şi de adevăr. Şi noi am privit slava Lui, o slavă întocmai cu slava singurului născut din Tatăl… Nimeni nu L-a văzut vreodată pe Dumnezeu. Singurul Lui Fiu, care este în sânul Tatălui, Acela ni L-a făcut cunoscut” (Evanghelia după Ioan, 1:1-4; 14 şi 17).

Înţelegem de aici că Isus era Fiul lui Dumnezeu, care exista dinainte de crearea acestei lumi, că Dumnezeu Tatăl a creat totul prin El.  Aflăm apoi,  că la un anumit moment din istorie „S-a făcut Trup” – fenomen pe care noi îl numim „întruparea Fiului lui Dumnezeu”. Tot aici aflăm că un scop al întrupării a fost ca să ni-L facă de cunoscut pe Dumnezeu. Dacă citim în continuare, aflăm de la Ioan Botezătorul un alt scop al întrupării: „Iată Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatul lumii” (v.29), adică, Isus a venit să fie Mântuitorul omenirii. Tot de la Ioan Botezătorul aflăm aceste cuvinte solemne: „Cine crede în Fiul are viaţa veşnică; dar cine nu-L ascultă pe Fiul, nu va vedea viaţa, ci mânia lui Dumnezeu rămâne peste el”. ( Observaţie extrem de importantă: În Cornilescu se repetă „cine nu crede”. In original, a doua oară se schimbă şi este „cine nu-L ascultă”. Aşa este şi în Biblia ortodoxă  de la anul 2000 a lui Anania şi în Biblia GBV, 1999 şi 2000). Cerinţa de a-L asculta pe Isus este categoric întărită de Dumnezeu Însuşi pe Muntele Schimbării la Faţă: „Acesta este Fiul Meu preaiubit, în care Îmi găsesc toată plăcerea Mea: de El să ascultaţi!” (Matei 17:5. Vezi şi Evrei 5:9).

Aşadar, sărbătorim naşterea lui Isus, sau întruparea Fiului lui Dumnezeu. Să facem un efort şi să ne gândim ce putem să spunem despre Isus. În primul rând, ce spune Dumnezeu Însuşi despre El: „Este Fiul Meu preaiubit, în care Îmi găsesc toată plăcerea Mea!” Ce fel de Persoană putea să fie El, dacă Dumnezeu vorbeşte în felul acesta despre El? Apostolul Pavel scrie despre El: „El este oglindirea slavei lui Dumnezeu şi întipărirea Fiinţei Lui şi El ţine roate lucrurile cu Cuvântul puterii Lui” (Evrei (1:3) . Şi apoi în epistola către Coloseni: „”El este chipul Dumnezeului celui nevăzut, Cel dintâi născut din toată creaţia. Pentru că prin El au fost făcute toate lucrurile care sunt în ceruri şi pe pământ, cele văzute şi cele nevăzute… toate au fost făcute prin El şi pentru El….  Căci Dumnezeu a vrut ca toată plinătatea să locuiască în El” (Col. 1:15-19).  El este cel mai inteligent om care a trăit vreodată: „în El sunt ascunse toate comorile înţelepciunii şi ale ştiinţei” (Col 2:4). Mai mult: „în El locuieşte  trupeşte toată plinătatea Dumnezeirii”  şi „voi aveţi totul deplin în El” (v.9-10).

Acum urmează cel mai important lucru din lume: „Eu sunt în Tatăl şi Tatăl este în Mine. Cuvintele pe care vi le spun Eu nu le spun de la Mine, ci Tatăl, care locuieşte în Mine, El face aceste lucrări ale Lui” (Ioan ]4:10). Citim apoi în continuare că dacă ascultăm de învăţăturile Lui, El vine să locuiască în noi, Tatăl vine să locuiască în noi şi Duhul Sfânt vine să locuiască în noi. Sau, aşa cum spune El în discuţia finală cu Tatăl Său: „Eu în ei şi Tu în Mine” (Ioan 17:21). Lucrul cel mai greu de crezut este că dacă noi ascultăm de învăţăturile Lui ajungem să facem şi noi lucrările pe care le-a făcut El. Spun „greu de crezut”, dar avem garanţia Fiului lui Dumnezeu că aşa stau lucrurile dacă ne însuşim învăţăturile Lui şi le trăim!

Isus este cea mai minunată persoană care a trăit pe planeta noastră. Veniţi să ne însuşim învăţăturile Lui, să studiem felul Lui de a fi, să ne însuşim gândirea Lui şi să călcăm pe urmele Lui (să-l imităm şi să trăim în unire cu El), până când chipul Lui se formează în noi (Gal.4:19). El a devenit om tocmai ca să facă lucrurile acestea posibile. Cum să refuzăm această ofertă divină?

Fiţi binecuvântaţi !

Iosif Ţon

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s